România nu oprește tranzitul cerealelor din Ucraina, dar ar putea taxa importurile. Ministrul Agriculturii avertizează că orice măsuri fără acordul Comisiei pot costa mai mult decât pierderile actuale, scrie DW, potrivit Rador. România ia în calcul taxarea sau chiar oprirea importurilor de cereale din Ucraina, dar „permitem ca toate cantităţile de produse agroalimentare să ajungă unde este necesar” și nici nu se va lua nici o măsură în absența unor decizii ale Comisiei Europene, a afirmat, luni, 17 aprilie, ministrul Agriculturii de la București, Petre Daea.
„Cerealele din Ucraina sunt sigure. ANSVSA a făcut verificările, iar Ucraina are grâu de calitate”, a afirmat Nicolae Ciucă, potrivit unor surse politice. Premierul a spus că datele pe cereale trebuie să fie comunicate de ministrul Agriculturii. „Premierul nu poate fi ministrul Agriculturii”, a spus Ciucă.
Cât despre schimbarea lui Petre Daea, Nicolae Ciucă a spus că este „politica lor (c.n. PSD) dacă îl schimbă”.
Oficialul român îl va primi miercuri, 19 aprilie, pe omologul său de la Kiev, Mikola Solski, după ce săptămâna trecută a participat la o videoconferință alături de miniștrii din Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria, țări care, deși s-au înțeles să acționeze unitar, au adoptat decizii unilaterale de interzicere a importului cerealelor din Ucraina. În cazul Poloniei este vorba și despre stoparea tranzitul spre terțe destinații. Motivul: fermierii locali s-au plâns că marfa ucraineană a alterat prețurile de pe respectivele piețe.
Deciziile trebuie luate legal, „nu motivate din dorința de a obține capital electoral conjunctural”, a comentat Daea, pentru televiziunea de știri Digi24. „Facem ce trebuie, în respect față de nevoile pe care le are țara. Nu e vorba de a pune cronometrul – care pleacă mai repede. Important e să plecăm de la o linie legală și să urmărim obiectivul”, cu decizii care să nu prejudicieze juridic țara și care „ne pot afecta mai mult decât ne afectează acum”.
De la începutul acestei luni, subiectul s-a aflat și pe agenda aproape electorală a politicienilor de la București. Marcel Ciolacu, șeful celui mai mare partid din Legislativ, PSD, a anunțat că i-a cerut ministrului de Externe (susținut de partenerii liberali de coaliție și de Președinția României) să negocieze cu Kievul interzicerea temporară a importurilor de cereale. PSD vrea ca la Bruxelles să se decidă ca statele UE care își asigură consumul intern din producția proprie să permită doar tranzitul cerealelor din Ucraina către statele membre care nu își pot acoperi necesarul de consum din producția proprie.
Inițiativa PSD a fost interpretată ca o tentativă de a pasa responsabilitatea negocierilor către PNL. Liberalii au evitat o polemică deschisă, dar au respins ideea și au spus că susțin orice măsură favorabilă fermierilor români. Ei au punctat că problemele acestora sunt cel mai bine știute la ministerul de resort, portofoliu condus de PSD. Și miniștrii de Externe din Ucraina și România au convenit, de altfel, să lase discuțiile în seama colegilor lor de la Agricultură. În fine, formațiunea parlamentară populistă de dreapta AUR a speculat la rândul ei momentul și a propus o lege care să oblige la sigilarea transporturilor de cereale și lapte din Ucraina care tranzitează România.
Pentru televiziunea publică TVR, ministrul român a explicat de ce vor fi luate măsuri împotriva importurilor din Ucraina: „Să dăm posibilitatea fermierilor noştri să îşi golească magaziile, să le pregătească pentru noua recoltă”.
Un reprezentant al operatorilor din portul Constanța, principala poartă de plecare a cerealelor ucrainene către destinațiile externe, observa însă într-o discuție cu DW că fermierii români nu sunt dezavantajați la folosirea infrastructurii: „Când începe recolta, românii au prioritate. Nu din motive de patriotism, ci de business: orice operator portuar favorizează lanțul logistic cel mai scurt, care face multe rotații – din câmp, de la combină, în port. E fals că le-au luat ucrainenii spațiul. În realitate, fermierii români au avut suficient capital ca să rămână cu marfa pe stoc și să spere că prețul va crește iarăși la nivelul maxim de la începutul războiului. Acum o vor scoate la prețurile de pe piață, oricare ar fi acestea, pentru că au nevoie să elibereze spații pentru recolta următoare”.
Fermierii români au evaluat la 200 de milioane de euro pagubele pe care le-ar fi înregistrat din cauza valorilor scăzute la care prețurile cerealelor ar fi ajuns din cauza exporturilor din Ucraina. Comisia Europeană a aprobat recent un ajutor de zece milioane de euro pentru fermierii români. Conform Economedia, suma, stabilită de Executiv la recomandarea ministerelor din toate statele membre, este sub ceea ce ar urma să revină Poloniei(30 de milioane de euro) sau Bulgariei (16 milioane de euro). Împărțirea s-a făcut fără consultări, spunea Petre Daea, luna trecută.
Acum o săptămână, ministrul român al Agriculturii promitea un act normativ care să dubleze de la bugetul de stat despăgubirile promise de la Bruxelles. Pentru această măsură există acceptul Comisiei Europene. Cât despre o eventuală suplimentare a banilor comunitari, oficialii de la București nici nu oferă informații concrete, nici nu neagă zvonurile pro sau contra. „Dacă aș fi comisie și țară, aș putea da un răspuns, dar nu sunt”, a comentat ministrul Daea.
La începutul acestei luni, prim-ministrul Nicolae Ciucă și omologii săi din Polonia, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia au trimis preşedintei Comisiei Europene o scrisoare în care atrag atenția asupra dificultăţilor cu care se confruntă fermierii din ţările lor. Peste jumătate din exportul ucrainean de cereale, peste 14 milioane de tone, a traversat în ultimul an România, a declarat săptămâna trecută președintele Klaus Iohannis.
România ia în calcul măsuri similare Ungariei în scandalul produselor ucrainene
Premierul României, Nicolae Ciucă, a anunțat că România ia în calcul măsuri similare cu cele din Ungaria în privința produselor ucrainene, măsuri care să vizeze carnea de pui, uleiul sau chiar mierea de albine. Măsurile o să fie în conformitate cu regulamentul Uniunii Europene, a dat asigurări premierul României, în fața presei.
Ungaria, care anunţase deja o interdicţie asupra importurilor de cereale ucrainene, pe motiv că destabilizează piaţa naţională, va extinde această măsură la zeci de produse agroalimentare începând de miercuri, relatează France Presse. Potrivit unui decret publicat în noaptea de marţi spre miercuri în Jurnalul Oficial, nu vor putea fi vândute pe teritoriul ungar, pe lângă cereale şi produse oleaginoase, nici făină, miere, vin, pâine, carne şi legume provenind din Ucraina. Aceste restricţii sunt în vigoare până la 30 iunie, relatează Agerpres.
Ungaria impune noi sancțiuni dure împotriva produselor ucrainene
Pentru a proteja fermierii și consumatorii maghiari, Guvernul de la Budapesta a impus o nouă interdicție temporară a importurilor de cereale din Ucraina și a produselor agricole. Motivul în plus invocat? Lipsa de acțiune a UE i-a lăsat pe fermierii maghiari vulnerabili la o situație de piață pe care nu o pot evita, a declarat ministrul maghiar al Agriculturii, István Nagy, în legătură cu decretul guvernamental publicat marți, relatează postul de televiziune Hirado. El a explicat că interdicția se referă, printre altele, la cereale, semințe de rapiță și floarea soarelui, făină, ulei de gătit, miere și anumite tipuri de carne și va dura până la 30 iunie 2023. Cu toate acestea, Ungaria nu interzice tranzitul acestor produse pe teritoriul său, adică transporturile de tranzit vor continua să fie permise, dar vor fi sigilate la frontieră de către autoritățile vamale, monitorizate prin mijloace electronice și patrule, iar procedurile de tranzit ale produselor în cauză vor fi controlate în întreaga țară. Transportatorii care încalcă regulile pot fi pedepsiți, sancțiunea poate ajunge chiar la valoarea maximă a transportului, a adăugat István Nagy.
„Pentru a preveni eludarea interdicției, cerealele și semințele oleaginoase destinate importului din alte țări, care în prezent nu fac obiectul notificării, vor trebui, de asemenea, să fie notificate sistemului electronic de control al traficului rutier”, a spus ministrul.
István Nagy se așteaptă ca măsurile introduse pentru perioada temporară să ofere posibilitatea de a lua măsuri UE care să ofere o soluție semnificativă și durabilă, să reconsidere scutirea completă a mărfurilor ucrainene de la taxele vamale și funcționarea coridoarelor de solidaritate. Coridoarele de solidaritate deja deschise din Ucraina către Uniunea Europeană, și anume rutele de transport terestru facilitate, ar necesita un acord la nivelul UE cu Ucraina care să garanteze că produsele ucrainene destinate exportului prin intermediul lor vor fi destinate piețelor lor inițiale de destinație. Bruxelles-ul a promis că cerealele ucrainene vor fi expediate pentru a hrăni țările din Africa și Orientul Mijlociu, dar acest lucru nu s-a întâmplat, a arătat oficialul de la Budapesta.
Nici caracterul total scutit de taxe vamale al produselor agricole ucrainene nu poate fi menținut, deoarece acestea produc cu un avantaj competitiv care nu poate fi adus la costuri semnificativ mai mici decât în Europa, datorită dimensiunilor uriașe ale plantelor și practicilor de cultivare și de protecție a plantelor care nu mai sunt permise în Uniunea Europeană, a subliniat ministrul. Ministrul maghiar a subliniat că operatorii agricoli se așteaptă ca UE să asigure condiții de piață echitabile pentru agricultura europeană. Guvernul maghiar este întotdeauna alături de fermierii maghiari și protejează interesele agriculturii maghiare, a mai spus Nagy.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google