Credit Suisse: Posibile legături infracționale pentru 18.000 de conturi. Dictatori, pe lista… clienților

Credit Suisse se străduia duminică să limiteze consecințele unui scandal, după ce presa a relatat că peste 18.000 de conturi care au făcut obiectul unor scurgeri de informații au arătat că infractori, presupuși violatori ai drepturilor omului și dictatori au fost clienții băncii, scrie CNBC. Informațiile scurse, care privesc conturi cu o valoare de peste 100 de miliarde de dolari, provin de la un informator al ziarului german Süddeutsche Zeitung, potrivit unui comunicat de presă. Ziarul a implicat apoi un grup anticorupție și alte 46 de instituții media din întreaga lume, inclusiv The New York Times, Guardian, Le Monde și altele.

Printre deținătorii de conturi se numără un șef al spionajului yemenit implicat în acte de tortură, oficiali venezueleni implicați într-un scandal de corupție și fiii fostului dictator egiptean Hosni Mubarak. Conturile fuseseră deschise din anii 1940 până în anii 2010, potrivit comunicatului de duminică al Organized Crime and Corruption Reporting Project.

Am văzut prea des infractori și politicieni corupți care își permit să continue să facă afaceri, indiferent de circumstanțe, deoarece au certitudinea că câștigurile lor ilicite vor fi păstrate în siguranță”, a declarat Paul Radu, cofondator al OCCRP, în comunicat. „Investigația noastră scoate la iveală modul în care acești oameni pot ocoli reglementările, în ciuda infracțiunilor lor, în detrimentul democrațiilor și al oamenilor din întreaga lume.”

Băncile elvețiene, renumite în întreaga lume pentru legile stricte de secretizare, care protejează clienții, nu ar trebui să accepte bani legați de activități criminale, dar legea este în mare parte neaplicată, potrivit The New York Times, care a citat un fost șef al agenției elvețiene de combatere a spălării banilor.

Credit Suisse a declarat duminică că „respinge cu fermitate” acuzațiile aduse practicilor sale de afaceri. „Chestiunile prezentate sunt predominant istorice, în unele cazuri datând încă din anii 1940, iar relatările referitoare la aceste chestiuni se bazează pe informații parțiale, inexacte sau selective, scoase din context, ceea ce duce la interpretări tendențioase ale conduitei de afaceri a băncii”, a precizat banca.

Aproximativ 90% dintre conturile din scurgerea de informații fuseseră închise sau erau în curs de închidere înainte de începerea anchetelor mass-media, a precizat banca. Credit Suisse a adăugat că nu poate face comentarii cu privire la clienți individuali și că a luat deja măsuri pentru a rezolva problema clienților necorespunzători. În cea mai mare parte a ultimului deceniu, gigantul financiar cu sediul la Zurich a trecut de la o criză la alta.

În 2014, banca a pledat vinovată pentru că i-a ajutat pe americani să depună declarații fiscale false și a fost de acord să plătească 2,6 miliarde de dolari în amenzi și restituiri. Anul trecut, a fost de acord să plătească 475 de milioane de dolari pentru rolul său într-o schemă de mită în Mozambic.

Pretextul protejării confidențialității financiare nu este decât o frunză de smochin care acoperă rolul rușinos al băncilor elvețiene de colaboratori ai evazioniștilor fiscali”, a declarat denunțătorul Credit Suisse, potrivit comunicatului OCCRP: „Această situație permite corupția și privează țările în curs de dezvoltare de veniturile fiscale atât de necesare.”

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.