Spread the love

Procedura de votare pentru alegerile prezidențiale a început. Primul tur al alegerilor din țară are loc astăzi, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie. La alegerile prezidenţiale s-au înscris 14 candidaţi, reprezentanţi ai unor partide, dar şi independenţi. Printre aceştia se numără actualul şef al statului, Klaus Iohannis, fostul premier Viorica Dăncilă, preşedintele USR, Dan Barna şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Mai candidează actorul Mircea Diaconu, susţinut de Alianţa UN OM, formată din ALDE şi PRO România, dar şi Theodor Paleologu, susţinut de PMP; fostul europarlamentar Cătălin Ivan sau Alexandru Cumpănașu.

CITEȘTE ȘI:

Ce trebuie să știi despre aceste alegeri:

Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, cu excepția debililor sau alienaților mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă. Alegătorul poate prezenta la secția de votare cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie precum și carnetul de serviciu militar.

Procedura de vot

În ziua votului, alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), conform hotărârii Autorităţii Electorale Permanente.

Alegătorul primește un buletin de vot în interiorul căruia sunt listați toți cei 14 candidați la alegerile prezidențiale, pe două pagini, precum și partidul pe care îl reprezintă, acolo unde este cazul. Candidații sunt listați în ordinea stabilită prin tragere la sorți. Buletinul de vot trebuie să aibă, pe ficare pagină, ștampila circulară a Biroului Electoral Central.

Ordinea candidaților, disponibilă AICI!

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea VOTAT înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează. După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

Urna specială

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea VOTAT, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

Pot solicita urna specială și persoanele care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare.

Pot solicita urna specială și persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situație, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.

În cazul în care într-un penitenciar se solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

Sistemul informatic de centralizare

O noutate a alegerilor prezidenţiale din acest an o constituie utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu precizarea că secţiile de votare din străinătate vor fi dotate cu trei până la nouă tablete, acestea având dublă funcţionalitate: scanarea actelor de identitate a votanţilor şi înregistrarea semnăturii electronice a acestora.

Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV) are rolul de a semnala următoarele situații:

-persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv

-persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot

-alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă

-alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votarea

-alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă

-alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin

-alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent

Serviciul de Telecomunicații Speciale a anunțat, sâmbătă, că echipamentele care asigură funcționarea sistemului de centralizare a proceselor verbale la alegeri sunt protejate de eventualele căderi și fluctuații de tensiune, iar Serviciul va asigura neîntrerupt asistență la sediul AEP, 24 de ore din 24.

Potrivit STS, 18.000 de tablete sunt în secțiile de votare din România, toți operatorii fiind instruiți să le utilizeze. Dacă o tabletă se defectează, procesul electoral nu se oprește: datele alegătorului sunt notate pe hârtie, iar dispozitivul va fi înlocuit în 45 minute.

CITEȘTE ȘI:

Diaspora votează deja! Politicienii s-au înghesuit să voteze în străinătate

Votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale durează, în premieră, trei zile. Astfel, pentru primul tur al alegerilor, românii din diaspora pot vota în zilele de 8, 9 și 10 noiembrie. Aceeași regulă se aplică și la cel de-al doilea tur, astfel că românii sunt așteptați la vot în zilele de 22, 23 și 24 noiembrie. Secțiile de vot sunt deschise până la 21:00, cu posibilitatea de prelungire până la 23:59, dacă vor mai exista alegători la coadă, care nu și-au exercitat dreptul de vot.

AEP a anunţat că numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot, la acest scrutin, este 715.752. Cei mai mulţi români cu drept de vot în afara ţării sunt în Republica Moldova, respectiv peste 230.900, şi Germania, peste 101.000. În Italia sunt peste 62.000 de români cu drept de vot, în Statele Unite ale Americii peste 60.000, în Canada peste 43.000, în Spania peste 41.000, în Israel peste 38.000, în Ungaria peste 27.000, în Franţa peste 19.000, în Austria peste 18.000, iar în Belgia peste 6.800.

Sunt disponibile 838 de secții de votare. Cele mai multe secţii pentru români sunt în Spania – 143, în 99 de localităţi – o parte deschise în hoteluri, centre culturale sau centre comerciale. În Madrid, AEP a aprobat organizarea a nouă secţii de votare. În Italia au fost aprobate 142 de secţii de votare, dintre care cinci la Roma, împărţite la Ambasadă, Consulat, respectiv Institutul Cultural Român. La Milano, pe lista AEP figurează trei secţii de votare. În Germania, AEP a aprobat 79 de secţii de votare iar românii din Franţa pot vota la prezidenţiale într-una dintre cele 50 de secţii. Cinci dintre aceste secţii sunt în Paris. Toate cele trei secţii de votare stabilite pentru românii din Marsilia sunt în hoteluri.

Pe lângă cei îşi pot exprima opţiunea la urnă, 43.003 români au ales să voteze prin corespondenţă, potrivit portalului oficial www.votstrainatate.ro. Alegătorii care au optat să voteze în străinătate, atât pentru votul prin corespondenţă (în total 35.917), cât şi pentru votul la o secţie de votare (în total 33.802), prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro, care au domiciliul în România, au fost radiaţi din listele electorale permanente din România pentru acest scrutin. Astfel, din listele electorale permanente din România au fost radiate 63.362 persoane.

Votul în străinătate a început vineri, 8 noiembrie, la Auckland, în Noua Zeelandă, la ora 01:00, ora României, la secția de votare nr. 17, cea mai îndepărtată secție de votare organizată în afara granițelor țării.

La finele primei zile de vot în Europa, vineri, și-au exprimat opțiunea 102.319 de alegători.

Europarlamentarul Rareș Bogdan, secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, dar și senatorul liberal Viorel Badea au votat, vineri, la alegerile prezidențiale în Roma, Bogdan afirmând că a ales capitala Italiei „din respect pentru diaspora și cei care au fost umiliți”.

Europarlamentarul PMP, Eugen Tomac, a votat la rândul său la Chișinău.

Sâmbătă, 147.852 de alegători au votat în străinătate, până la ora 13.00, din care 122.663 de alegători au votat pe liste suplimentare, iar 25.189 sunt votanți pe listă corespondență, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central. Până la ora 16:00, au votat la secţiile deschise în străinătate 169.702 persoane. La acestea, se adaugă 25.189 alegători care au votat prin corespondenţă, fiind deja depăşită cu mult prezenţa înregistrată la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014. Potrivit BEC, până la ora 17.00, au votat la secţiile deschise în străinătate 213.159 de persoane, din care 112.979 bărbați și 100.180 femei.

Ritmul a fost susținut pe tot parcursul zilei și, potrivit BEC, până la 21:00 au votat la secţiile deschise în străinătate 285.078 de persoane. Au votat 152.084 de bărbați și 132.994 de femei. Cei mai mulți români au votat în:

Italia: 50.294

Marea Britanie: 45.776

Germania: 40.461

Spania: 35.360

Republica Moldova: 15.782

Franța: 12.488

Belgia: 11.213

Austria: 8.081

Olanda: 5.867

Danemarca: 5.625

SUA: 2.673

Canada: 1.493                                                                      

Aproape 298.000 de alegători au votat în străinătate la alegerile prezidențiale până duminică la ora 05.00, dintre care 272.810 de alegători au votat pe liste suplimentare, iar 25.189 sunt votanți pe listă corespondență, potrivit datelor furnizate de BEC. Până duminică la ora 05.00, au votat 297.999 de alegători în străinătate.

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *