De la anticul Tomis înfiinţat de grecii milesieni în secolul VII î. Hr., pânǎ la Constanţa de astǎzi, istoria consemneazǎ o prezenţǎ continuǎ a locuitorilor de origine greacǎ pe acest colţ de pǎmânt dobrogean. Au fost prezenţi în cele mai importante evenimente ale oraşului, au contribuit dupǎ puterile şi priceperea lor la progresul şi civilizaţia urbei şi locuitorilor sǎi.
Când la 1877/1878 se punea în discuţia cancelariilor europene viitorul acestei provincii, locuitorii greci din Constanţa, ca şi din alte localitǎţi de pe malul Mǎrii Negre au solicitat printr-un memoriu adresat marilor puteri, ca acest oraş şi pǎmânt dobrogean sǎ revinǎ României, singura posibilitate, în opinia lor, ca viaţa tuturor dobrogenilor sǎ decurgǎ normal şi într-un sens european. Grecii din Constanţa aveau la 1878 o bisericǎ frumoasǎ, singura ortodoxǎ din oraş, dar şi o şcoalǎ pentru fii oraşului, erau puternic implicaţi în viaţa economicǎ şi socialǎ a Constanţei. Ultimul primar de pâna la rǎzboiul ruso-turc, atunci când oraşul fusese ocupat la 20 iulie 1877 de trupele ruseşti, a fost Nicola Papadopol, cel recunoscut apoi de guvernul român ca primul cetǎţean al oraşului la 1878. Despre implicarea grecilor din Constanţa putem afla din… CITEȘTE ARTICOLUL AICI!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google