România se pregătește să pășească din nou pe marea scenă culturală a continentului, după ce Comisia Europeană a anunțat oficial calendarul prin care țara noastră va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2034. Experiența Sibiului în anul 2007, alături de Luxemburg, și cea a Timișoarei în 2023, alături de Veszprém și Elefsina, au demonstrat impactul profund și durabil pe care un astfel de statut îl lasă în comunitate, de la modernizarea infrastructurii specifice până la crearea unor rețele europene durabile. În această perspectivă de amploare națională, inițiativele vizionare din mediul local devin esențiale. Flacăra acestei aspirații a fost aprinsă la nivelul litoralului în urmă cu trei ani de directorul Teatrului de Stat Constanța, regizorul Erwin Șimșensohn, cel care a formulat pentru prima dată public ideea ca orașul de la Marea Neagră să candideze la acest statut. Viziunea lui Șimșensohn este un apel direct la conștiința civică, subliniind că un astfel de proiect nu trebuie sub nicio formă confiscat politic sau transformat într-un vehicul electoral, fapt ce i-ar atrage din start eșecul. Această inițiativă aparține în totalitate comunității și trebuie să reprezinte un triumf autentic al moștenirii istorice milenare și al diversității multiculturale unice care definesc Dobrogea.
Pentru competiția din 2034, miza devine una extrem de ridicată, întrucât noul cadru propus la nivel european transformă această distincție dintr-un simplu program festiv de un an într-un angajament strategic pe termen lung, ale cărui efecte vor fi evaluate riguros și după încheierea anului titlului, menținând o legătură directă cu acordarea prestigiosului Premiu Melina Mercouri. Procesul de candidatură a fost simplificat prin reducerea criteriilor de selecție de la șase la patru seturi prioritare, stimulând parteneriatele transfrontaliere, participarea tinerilor și implicarea activă a societății civile. În acest context, primele aplicații oficiale vor fi depuse în toamna anului 2028, lista orașelor finaliste va fi stabilită în 2029, iar câștigătorul va beneficia de o perioadă de pregătire de cinci ani.
O noutate esențială constă în crearea unui mecanism național prin care energia, programele și investițiile culturale concepute de orașele candidate, în special de cele ajunse în faza finală, să poată fi puse în aplicare chiar și în lipsa obținerii titlului principal, un model de succes deja confirmat de exemplul municipiului Cluj-Napoca în competiția pentru 2021. Această filosofie de continuitate este ancorată în viitoarea Strategie Națională a Culturii 2027–2034, ministrul culturii, Demeter András István, subliniind că viitoarea Capitală Europeană a Culturii trebuie să devină un veritabil proiect-far care să susțină participarea culturală, spațiile de proximitate și reziliența comunităților. Mobilizarea cetățenilor, a mediului cultural și a societății civile din Constanța în jurul ideii lansate de Erwin Șimșensohn poate transforma această viziune într-un proiect comunitar de succes, capabil să reconfigureze definitiv identitatea culturală și urbană a orașului de la malul mării.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google