Consiliul Naţional pentru IMM-uri solicită înfiinţarea unui Minister al Antreprenoriatului, Turismului şi Digitalizării

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită decidenţilor politici să ţină seama de cerinţele antreprenorilor şi să înfiinţeze un Minister al Antreprenoriatului, Turismului şi Digitalizării în cadrul noii arhitecturi guvernamentale.

Odată cu încheierea alegerilor pentru noul Parlament şi negocierea dintre partidele politice a structurii noului Guvern, Consiliul Naţional al Întreprinderior Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită decidenţilor politici să ţină seama de cerinţele antreprenorilor şi să înfiinţeze un Minister al Antreprenoriatului, Turismului şi Digitalizării în cadrul noii arhitecturi guvernamentale”, arată Consiliul.

Reprezentanţii CNIPMMR spun că, având în vedere criza economică declanşată de pandemia de COVID-19 şi necesitatea valorificării măsurilor formulate în cadrul Programului de Guvernare al Mediului de Afaceri 2021-2024 pentru susţinerea antreprenoriatului şi, în special, a IMM-urilor, existenţa unui Minister al Antreprenoriatului, Digitalizării şi Turismului este necesară pentru dezvoltarea politicilor de susţinere a IMM-urilor, implementarea programelor naţionale de finanţare a IMM-urilor şi a programelor de ajutor de stat; implementarea Programului România Tech Nation.

Existenţa în cadrul Guvernului viitor a unui Minister pentru Antreprenoriat, Turism şi Digitalizare este o condiţie de bază pentru susţinerea politicilor economice pentru dezvoltarea României în contexul transformărilor generate de digitalizare şi tranziţia către o economie verde. România trebuie să îşi propună să devină cea mai atractivă ţară din sud-estul Europei pentru derularea afacerilor, o condiţie esenţială fiind debirocratizarea – niciunei companii să nu îi fie solictată o informaţie pe care o altă instituţie a statului o deţine. Prin Programul de Guvernare al Mediului de Afaceri 2021-2024 ne-am asumat politici publice care să susţină plasarea României în primele 20 de ţări la nivel global privind uşurinţa de a face afaceri, toate aceste măsuri având nevoie de un minister dedicat”, Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

Mediul de afaceri solicită şi susţinerea a cel puţin 500 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, în total fiind susţinute minimum 20.500 de start-up-uri: acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up; includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat; asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local.

Consiliul propune totodată şi un program ”Women in tech”, pentru sprijinirea femeilor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei, dar şi un starter kit: asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală şi acordarea de vouchere de digitalizare.

O altă propunere este înfiinţarea cel puţin a unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital, precum şi ”Tech Tour Trucks – campanii de promovarea a educaţiei tech în comunităţi”. De asemenea, o altă măsură vizată este „Tech Capital of the Year”, prin care să fie desemnat un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întreprinzătorii sau administraţiile locale care folosesc/ implementeză/ desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei.

O strategie propusă este şi ”Cloud first policy”, care care vizează adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele şi cunoştiinţele necesare pentru a se muta în cloud.

Mediul de afaceri mai cere şi un Plan naţional de digitalizare a instituţiilor publice: Digitalizarea administraţiei publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative şi etapele unei interacţiuni standard cu administraţia publică să poată fi realizate în întregime online; Generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, inclusiv a posibilităţii descărcării /completării/transmiterii on-line de formulare;

Generalizarea plăţilor electronice şi a metodelor electronice de comunicare în timp real între administraţia fiscală, instituţiile de credit şi contribuabili; Generalizarea transferului electronic al datelor între instituţii şi implementarea principiului depunerii documentelor şi informaţiilor „doar o singură dată”.

CNIPMMR vrea şi punerea în aplicare a Programului strategic de susţinere a Centrelor de Depozitare, Colectare şi Distribuţie a produselor agro-alimentare româneşti, prin crearea a 8 centre regionale de depozitare, colectare şi distribuţie, pentru relansarea agriculturii şi industriei este necesar pe lângă înfiinţarea de “Centre de colectare” a produselor agricole şi de crearea de Asociaţii ale producătorilor agricoli şi industriali (pe specific: legumicultură, pomicultură etc) dar şi asigurarea că în cadrul marilor retaileri procentul de produse fabricate în România dintr-un anumit articol vândut prin reţelele acestora, să fie de cel puţin 50%.

O altă măsură propusă este implementarea Programului pentru angajarea tinerilor în sectorul privat, prin care persoanele până în 24 de ani, angajaţi pe durată nederminată şi program complet de lucru, să plătească o taxă fixă de 100 lei, reprezentând contribuţii şi impozite, indiferent de valoarea salariului, dar nu mai mult decât salariul mediu brut anual.

CNIPMMR mai cere şi modernizarea Legii societăţilor nr. 31/1990, introducerea sediului electronic/virtual şi eliminarea radierii automate a societăţii la expirarea valabilităţii contractului de închiriere/ comodat pentru sediu, introducerea carnetului de conducere al afacerii pentru administrator, cu excepţia absolvenţilor de învăţământ superior sau liceal economic şi introducerea SRL de Exerciţiu.

Consiliul cere şi sprijinirea turismului, cu un buget de promovare multianual al României ca destinaţie turistică, de la minimum 50 milioane de euro pe an, pentru a putea susţine campanii de promovare multianuale pe pieţele externe, dar şi cu un Programul de Infrastructură şi Agrement pentru Turism – Recreation România, în plus şi stimularea construcţiei de spaţii de agrement, în jurul unităţilor de cazare sau în staţiuni turistice, în scopul atragerii de clienţii şi în afara sezonului turistic (ex: cofinanţare cu 30%-50% a proiectelor, printr-o schemă de ajutor de stat).

O altă măsură propusă este stimularea incoming-ului – aducerea mai multor turişti străini în România, cu introducerea „primei de incoming”, respectiv deducerea din impozitul pe profit a unei sume pe zi, pentru fiecare turist străin adus în România.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *