Agenția Maritimă Britanică pentru Operațiuni Comerciale (UKMTO) a raportat două atacuri asupra navelor în Strâmtoarea Ormuz. O navă container a fost lovită de un proiectil de origine necunoscută la 25 de mile marine nord-vest de emiratul Ras Al Khaimah, suferind avarii serioase. Comandantul vasului a raportat daune cauzate de un proiectil suspect, fără a specifica originea acestuia. Echipajul a rămas în siguranță, dar amploarea pagubelor era în curs de evaluare. Într-un al doilea incident, o altă navă a fost lovită de un proiectil de origine necunoscută, provocând un incendiu la bord și forțând echipajul să se evacueze de urgență. Nava a solicitat asistență, iar echipajul era în curs de evacuare. Potrivit Organizației Maritime Internaționale (IMO), cel puțin șapte marinari au fost uciși în Strâmtoarea Ormuz de la începutul conflictului, iar mai mulți au fost răniți.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai strategice căi navigabile din lume, prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate. În mod normal, pasajul maritim gazduiește aproximativ 100 de nave pe zi care intră sau ies din Golf. Cu toate acestea, traficul a scăzut cu aproximativ 97% de la începutul conflictului. Iranul a amenințat în mod repetat să blocheze complet Strâmtoarea Ormuz. Purtătoarea de cuvânt a guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani, a justificat blocada spunând că țara trebuie să-și maximizeze „toate resursele”, inclusiv Strâmtoarea Ormuz, în timp ce se află în stare de război. Garda Revoluționară Islamică a declarat că „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune” în cazul continuării acțiunilor ofensive.
Armata americană a anunțat marți că a distrus 16 nave iraniene utilizate în acțiuni de minare „în apropierea Strâmtorii Ormuz”. Președintele Donald Trump a amenințat Iranul cu „consecințe militare fără precedent” dacă Teheranul decide să mineze această cale navigabilă crucială. Trump a declarat că „Dacă, din orice motiv, au fost amplasate mine și acestea nu sunt îndepărtate imediat, consecințele militare pentru Iran vor fi fără precedent”. Anterior, Trump anunțase că mai multe nave au fost distruse: „Sunt încântat să raportez că în ultimele ore am lovit și am distrus complet 10 vase și/sau nave de plasare a minelor inactive, iar altele vor urma!”. El a adăugat că dacă Iranul va îndepărta ce a pus, aceasta va fi „un pas uriaș în direcția corectă”.
Conflictul a provocat o criză logistică fără precedent. Vincent Clerc, directorul companiei daneze de transport maritim Maersk (a doua cea mai mare companie de transport maritim din lume), a avertizat că majorarea costurilor de transport, provocată de blocajele din Strâmtoarea Ormuz și evitarea rutelor periculoase, va fi transferată consumatorilor. Produsele de larg consum, de la alimente la electronice, se scumpesc și ajung mai greu pe rafturi. Clerc a declarat pentru BBC că impactul conflictului asupra companiei a fost „profund”, mulți clienți neprimind-și livr ările la timp. El a avertizat că situația este „extrem de perturbatoare” într-o regiune care depinde puternic de importurile de alimente.
Prețurile petrolului au atins luni niveluri apropiate de maximele ultimilor patru ani, atingând aproape 120 de dolari pe baril. Marți, prețurile au scăzut cu aproximativ 11% după declarațiile președintelui Trump că conflictul s-ar putea încheia curând. Miercuri, prețurile au continuat să fluctueze volatil, oscilând în jurul a 88 de dolari pentru țițeiul Brent. Aramco din Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, a avertizat că ar putea exista „consecințe catastrofale” pentru piețele mondiale de petrol în cazul în care conflictul va continua să perturbe accesul la Strâmtoarea Ormuz. CEO-ul Amin Nasser a declarat că „Ar exista consecințe catastrofale pentru piețele mondiale de petrol, iar cu cât întreruperea va dura mai mult, cu atât consecințele pentru economia globală vor fi mai drastice”, adăugând că stocurile mondiale de petrol se află la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a convocat miercuri o convorbire cu liderii statelor din Grupul celor Șapte (G7) pentru a discuta conflictul și impactul acestuia asupra prețurilor la energie. Liderii G7 au discutat impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor energetice globale, după creșterea abruptă a prețurilor petrolului. Agenția Internațională pentru Energie analiza cea mai mare deblocare de petrol din rezervele strategice pentru a contrabalansa efectele conflictului asupra prețurilor la energie. Planul AIE ar depăși acțiunea de deblocare a 182 de milioane de barili în 2022 pentru a combate efectele începerii Războiului din Ucraina. Cu toate acestea, după o reuniune de marți a miniștrilor Energiei din G7, nu s-a ajuns la un acord privind eliberarea rezervelor strategice de petrol în vederea reducerii prețurilor. Agenția a solicitat sprijinul AIE pentru analizarea situației înainte de adoptarea unor măsuri.
Fiecare zi în plus de blocaje pe Strâmtoarea Ormuz duce la „consecințe catastrofale”. Efectul de domino asupra industriilor globale este semnificativ. Pe lângă perturbarea sectoarelor transportului maritim și asigurărilor, întreruperile actuale ar putea amenința aviația, agricultura, industria auto și alte industrii. Autoritățile americane analizează măsuri pentru menținerea fluxului de resurse prin Strâmtoarea Ormuz. Printre măsuri se numără escortarea navelor comerciale, potrivit șefului Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine. Totuși, șeful Maersk a declarat că „Personal, îmi este greu să văd asta ca pe o soluție permanentă, deoarece traficul este foarte intens, iar strâmtoarea este foarte îngustă”. În opinia sa, doar „un fel de acord” între părți poate restabili libertatea navigației, de care depinde sănătatea economiei globale.
Țările G7 eliberează puternic resurse de petrol
Germania va debloca o parte din rezervele sale de petrol după ce Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a recomandat punerea la dispoziţie a 400 de milioane de barili de petrol din stocuri, cea mai amplă măsură de acest gen din istoria AIE, a anunţat miercuri ministrul german al economiei, Katherina Reiche, relatează Reuters.
„Situaţia privind aprovizionarea cu petrol este tensionată, deoarece Strâmtoarea Ormuz este în prezent practic impracticabilă”, a declarat Reiche. „Vom respecta această solicitare şi vom contribui cu partea noastră, deoarece Germania susţine principiul cel mai important al AIE: solidaritatea reciprocă”, a declarat Reiche cu privire la solicitarea AIE.
Măsura AIE vine în contextul în care ţările se confruntă cu creşterea preţurilor la ţiţei pe fondul războiului dintre SUA şi Israel cu Iranul. Reiche a confirmat, de asemenea, că guvernul intenţionează să limiteze creşterea preţului benzinei în benzinării la o dată pe zi şi să introducă o reglementare antitrust mai strictă în acest sector. Japonia și Germania au anunțat miercuri, 11martie, decizia lor de a elibera rezervele strategice de petrol pentru a contracara creșterea prețurilor, fără a aștepta reuniunea liderilor G7 programată pentru după-amiază, pentru a „atenua” „consecințele economice” ale războiului din Orientul Mijlociu.
Aceste anunțuri „individuale” făcute de doi membri ai acestui forum al națiunilor bogate „reflectă, fără îndoială, o abordare extrem de coordonată”, a comentat ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, sugerând că o decizie mai amplă ar putea rezulta din videoconferința șefilor de stat și de guvern convocată de Emmanuel Macron, potrivit Le Figaro. Acesta este primul summit G7, care reunește statele puternic industrializate, Statele Unite, Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Japonia și Canada la nivel de conducere pentru a discuta conflictul. Potrivit Franței, acesta își propune să abordeze „consecințele economice” ale conflictului și „măsurile de atenuare a acestora”, în special în ceea ce privește energia, potrivit guvernului.
Războiul, care a început pe 28 februarie cu atacuri israeliano-americane asupra Iranului, a dus la închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz din Golf – prin care trece, în timp de pace, o cincime din producția mondială de petrol și gaze naturale lichefiate. Acest lucru a dus la o creștere bruscă a prețului barilului de petrol și, în consecință, a prețurilor combustibililor la pompă. Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a fost primul care a acționat, anunțând că Tokyo a „decis să ia inițiativa de a relaxa cererea și oferta pe piața internațională a energiei prin eliberarea rezervelor sale strategice începând cu 16 luni”, adică luni. Acest lucru a fost făcut „fără a aștepta o decizie oficială” din partea Agenției Internaționale a Energiei (AIE). Aproape simultan, ministrul german al Economiei, Katherina Reichedes, a declarat că Berlinul a decis, de asemenea, să elibereze o parte din stocurile sale. Potrivit acesteia, aceasta a fost o „contribuție” ca răspuns la „cererea” AIE către statele sale membre „de a elibera rezerve de petrol în valoare de 400 de milioane de barili – puțin peste 54 de milioane de tone”.
Reuniunile miniștrilor finanțelor de luni și ale miniștrilor energiei de marți nu au dus la o decizie finală. Miniștrii energiei din G7 au declarat că sunt „gata” să ia „toate măsurile necesare ”, în coordonare cu Agenția Internațională a Energiei (AIE), într-un comunicat publicat miercuri, a doua zi după reuniunea lor. „Susținem în principiu implementarea unor măsuri proactive pentru a aborda situația, inclusiv utilizarea rezervelor strategice de petrol”, au afirmat ei. Conform informațiilor relatate marți seara de Wall Street Journal , AIE propune o utilizare „fără precedent” a rezervelor strategice pentru a limita creșterea prețurilor. Această eliberare propusă ar depăși cele 182 de milioane de barili de petrol lansate pe piață de țările membre ale AIE în două faze în 2022, în momentul invaziei Ucrainei de către Rusia, potrivit cotidianului economic american, care citează oficiali apropiați situației. Contactată de AFP, AIE nu a răspuns imediat. „Trebuie să transmitem un mesaj foarte clar: dacă nu putem redeschide Strâmtoarea Ormuz, o vom înlocui cu alt petrol care va veni din altă parte și va circula în întreaga lume”, a avertizat Roland Lescure miercuri.
Emmanuel Macron și alți lideri au declarat că lucrează la soluții pentru a asigura o redeschidere viitoare a Strâmtorii Ormuz, recunoscând totodată că acest lucru nu ar fi posibil cât timp războiul se află în faza actuală de atacuri neîncetate. După câteva zile de creștere a prețurilor – ajungând la aproape 120 de dolari pe baril luni – prețurile țițeiului au scăzut marți în urma declarațiilor lui Donald Trump care a susținut că războiul cu Iranul.
Și România se pregătește pentru explozia prețului petroluluiPreședintele Nicușor Dan a anunțat că ședința CSAT de miercuri a vizat și impactul economic al războiului și creșterea prețului petrolului. Acesta a precizat că guvernul analizează mai multe scenarii de reacție, menționând totodată schema de plafonare a prețurilor deja existentă pentru gaze.
„Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, creșterea prețurilor pe piața internațională a petrolului. Aici am avut o expunere a domnului ministru al Energiei asupra situației generale și discuții cu primul-ministru, ministrul Energiei, ministrul de Finanțe asupra diferitelor scenarii la care putem să ne așteptăm și care va fi reacția statului român în funcție de aceste scenarii”, a spus președintele.
Președintele a făcut și o delimitare între piața petrolului și cea a gazelor, unde există deja măsuri de control. „După cum știți, în ceea ce privește gazul, nu petrolul, în ceea ce privește gazul, guvernul a adoptat deja începând cu 1 aprilie o schemă de plafonare, de controlare a prețurilor astfel încât populația și companiile să nu fie afectate”.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-a încheiat după trei ore de dezbateri. Un alt subiect important de pe ordinea de zi este cel privind analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google