Rusia cere, nici mai mult, nici mai puțin, decât retragerea NATO din statele baltice, iar în contrapartidă va renunța la invadarea Ucrainei. Cu toate că președintele american a afirmat de 50 de ori că va opri războiul Moscovei din Ucraina ”în 24 de ore”, el nu a reușit asta nici după 142 de zile. Însă acum, Vladimir Putin îl ignoră complet pe Trump și sare la gâtul Europei. Rusia vrea să bage pumnul în gură la 3 țări NATO. Sergei Riabkov, ministrul adjunct de externe al Rusiei, anunță o schimbare la 180 de grade a Moscovei, declarând că vrea ca NATO să își retragă trupele din țările baltice dacă se dorește să se încheie războiul din Ucraina. Războiul din Ucraina nu se va încheia până când NATO nu își va retrage trupele din țările baltice, a avertizat un înalt oficial rus, într-un interviu pentru agenție de presă rusă TASS.
Sergei Riabkov, ministrul adjunct de Externe al Rusiei responsabil pentru relațiile cu SUA, neproliferare și controlul armelor, a făcut aceste remarci într-un interviu acordat agenției de știri de stat Tass. Comentariile lui Riabkov marchează o schimbare în poziția Kremlinului. El a sugerat că rădăcinile conflictului nu se află doar în Ucraina însăși, ci și în expansiunea NATO spre est. Potrivit lui Riabkov, retragerea forțelor NATO din țările baltice ar contribui la încheierea războiului.
NATO menține o prezență militară puternică în statele baltice, cu grupuri de luptă și brigăzi multinaționale staționate în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Alianța militară și-a consolidat prezența în regiune în urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Într-o actualizare din 6 iunie, se preciza că cele opt grupuri de luptă „demonstrează puterea legăturii transatlantice și solidaritatea, determinarea și capacitatea Alianței de a răspunde la orice agresiune”. De asemenea, Suedia și Finlanda au trecut de la neutralitate la aderarea la NATO de la invazie. Kremlinul declarase că Ucraina trebuie să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO ca o condiție pentru încheierea războiului, dar Riabkov părea să semnaleze agenției TASS că alianța trebuie să se retragă complet și din țările baltice.
În articolul intitulat „Ministrul adjunct de externe Riabkov: Este imposibil să se rezolve conflictul până când NATO nu se retrage”, oficialul a susținut că rezolvarea conflictului din Ucraina necesită abordarea a ceea ce el a descris ca fiind cauzele profunde. „Partea americană necesită măsuri practice care vizează eliminarea cauzelor profunde ale contradicțiilor fundamentale dintre noi în domeniul securității”.
„Rusia să înarmează în tăcere și se pregătește de o confruntare militară cu NATO”
Potrivit unei analize a Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), citată de presa ucraineană, autoritățile ruse își construiesc o justificare diplomatică menită să acopere retragerea din tratatele internaționale de control al armamentului. Kremlinul încearcă să-și contureze imaginea de victimă a agresiunii Occidentului, în ciuda faptului că Rusia a fost acuzată de încălcări ale acestor tratate încă din 2019.
Analiștii ISW atrag atenția că Moscova ar putea renunța la acordurile de dezarmare ca parte a pregătirilor pentru o posibilă confruntare militară cu NATO. Ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, a declarat într-un interviu pentru agenția TASS, publicat pe 7 iunie, că „moratoriul unilateral” impus de Rusia asupra desfășurării rachetelor terestre interzise de Tratatul privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară (INF) se apropie de „concluzia sa logică”. Această declarație deschide calea unei desfășurări oficiale a acestor arme în viitor.
Riabkov a afirmat că Statele Unite și aliații occidentali nu au reacționat în mod similar la „reținerea” demonstrată de Rusia după retragerea SUA din INF în 2019. Totuși, SUA au părăsit oficial tratatul în contextul în care Rusia dezvoltase și desfășurase rachete de tip 9M729 (cunoscute în NATO ca SSC-8), încălcând termenii acordului.
ISW consideră că astfel de declarații fac parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului de a se prezenta ca promotor al dezescaladării, în timp ce acuză NATO și Occidentul de amenințarea securității Rusiei. De asemenea, Moscova pare să utilizeze războiul din Ucraina ca pretext pentru a se retrage din alte tratate de control al armelor, pregătindu-se, în paralel, pentru o confruntare militară de proporții cu Occidentul.
Pe un alt plan, Kremlinul pare să sugereze posibilitatea unor negocieri bilaterale cu Statele Unite privind controlul armelor, cu scopul de a obține concesii legate de conflictul din Ucraina. Întrebat despre posibila renunțare la moratoriul privind rachetele terestre interzise de INF, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia își rezervă „libertatea de acțiune” în această privință. Totodată, pe 9 iunie, Serghei Riabkov a subliniat că reluarea negocierilor privind controlul armamentului necesită o „bază militar-politică fiabilă”, iar Statele Unite ar trebui să manifeste disponibilitate de a respecta „interesele fundamentale” ale Rusiei. Oficialul rus a sugerat că modul în care SUA gestionează implicarea în conflictul din Ucraina va fi un indicator al seriozității intențiilor Washingtonului de a îmbunătăți relațiile bilaterale.
Potrivit analiștilor ISW, liderii occidentali din domeniul securității consideră că Rusia se pregătește activ pentru o confruntare militară cu NATO. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a declarat pe 9 iunie că serviciile de informații estimează că Rusia va fabrica, în 2025, aproximativ 1.500 de tancuri, 3.000 de vehicule blindate și 200 de rachete Iskander.
Ca răspuns, miniștrii apărării din țările membre NATO au convenit majorarea cheltuielilor pentru apărarea aeriană și antirachetă cu 400%. Rutte a avertizat că, până în 2030, Rusia ar putea avea capacitatea de a lansa operațiuni militare împotriva Alianței.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google