Conceptul „lebedei negre”, dezbătut la Constanța. Dorin Popescu, Asociația Casa Mării Negre: „Cooperarea regională la Marea Neagră, printre prioritățile președinției Consiliului UE!” Vergil Chițac: „Sunt curios de poziția Turciei vis-à-vis de Crimeea. Este surprinzătoare poziția Bulgariei în regiune”

Înainte de a descoperi Australia, oamenii din Lumea Veche erau convinși că toate lebedele sunt albe. Era o convingere de nestrămutat, iar vederea unei lebede negre a fost o adevărată surpriză. Așa a apărut conceptul lebăda neagră, lansat de Nassim Nicholas Taleb, profesor de ingineria riscului la Institutul Politehnic al Universității New York și expert în cercetare la Universitatea Oxford. Cărțile lui Taleb au devenit bestseller-uri, înregistrând milioane de cititori și fiind traduse în peste 30 de limbi, iar poate cea mai cunoscută operă a sa – Lebăda neagră – a ajuns în premieră la Constanța. Conceptul ilustrează limitarea pe care o întâmpinăm atunci când învățăm din observații sau experiențe și fragilitatea cunoașterii noastre.

„Gândiți-vă la atacul terorist din 11 septembrie 2001: dacă riscul ar fi fost posibil de imaginat în 10 septembrie, atacul nu ar mai fi avut loc. Nu este ciudat să vedem că un eveniment are loc tocmai din cauza faptului că nu era de așteptat să aibă loc?”, susține Taleb în lucrarea sa.

Mai pe înțelesul tuturor, este vorba de o teorie a foarte puțin probabilului, care, totuși, se întâmplă. Conceptul lui Taleb, de altfel luat în serios în occident și, mai ales, în Statele Unite sau, mai bine spus, în zona de intelligence a SUA, a ajuns pentru prima dată și la Constanța.

Sâmbătă, Asociația Casa Mării Negre a organizat conferința masa rotundă internațională Marea Neagră – un lac geopolitic al lebedelor? Lebede albe și lebede negre la linia orizontului. În cadrul acestor dezbateri au luat cuvântul diverse personalități locale, precum președintele Asociației, Dorin Popescu; senatorul Vergil Chițac; prof. univ. dr. Marian Cojoc sau coordonatorul grupului de reflecție și analiză internațională Citadel, conf. univ. dr. Valentin Naumescu. În auditoriu, s-au mai regăsit deputatul constănțean Istvan-Janos Antal sau conf. univ. dr. Mărioara Cojoc ș.a. De asemenea, au participat și reprezentanți din state riverane Mării Negre, precum directorul Centrului pentru Studii Moderne Turcice, Muzzafer Șenel; vicepreședintele fondului de caritate Resurse și Inițiative Publice din Cernăuți, Serghei Hakman; șeful departamentului de studii est-europene Prisma Ucraineană din Kiev, Sergiy Gerasymchuk ș.a. Totodată, cu o confirmare pe ultima sută de metri a prezenței a fost și proaspătul consul general al Republicii Turcia la Constanța, excelența sa Sulhi Turan (foto jos).

În deschiderea lucrărilor, președintele Asociației Casa Mării Negre, Dorin Popescu, a dat citire cuvântului secretarul de stat pentru afaceri regionale al Ministerului Afacerilor Externe, Dan Nicolăescu, care a salutat inițiativa unor astfel de dezbateri:

„Având în vedere importanța strategică a Mării Negre, precum și faptul că una din prioritățile președinției române a Consiliului Uniunii Europene este consolidarea cooperării regionale la Marea Neagră și a implicării UE în regiune, încurajăm demersurile de creștere a profilului și vizibilității acestei zone și construirea unei platforme de dialog și cooperare regională care să funcționeze în beneficiul statelor litorale”, a fost mesajul MAE.

„Avem o noutate absolută: pe lista care va fi extrem de scurtă a priorităților președinției României a Consiliului Uniunii Europene vom avea consolidarea cooperării regionale la Marea Neagră și a implicării UE în regiune, pentru că în momentul de față lista acestor priorități nu este cunoscută, suntem în graficul președinției. (…) Evenimentul este imprevizibil, rar și cu efect major asupra situației de securitate și stabilitate. Vom încerca, astăzi, să anticipăm câteva posibile „lebede negre” în orizontul tangibil al Mării Negre. O vom face cu experți consacrați, cu prieteni apropiați ai Asociației Casa Mării Negre din Constanța și cu prieteni ai spațiului extins al Mării Negre”, a comentat Dorin Popescu mesajul MAE.

În discursul său, senatorul Vergil Chițac și-a exprimat nerăbdarea de a descoperi perspectiva Turciei cu privire la anexarea Crimeii de către Federația Rusă și a subliniat că găsește surprinzătoare pozițiile Bulgariei în regiune, întrucât statul vecin a refuzat o cooperare militară cu România, deși „România și Bulgaria trebuie să coopereze și să se dezvolte complementar, nu separat”.

„Domnul Popescu este dedicat trup și suflet Asociației Casa Mării Negre și dacă va continua în această direcție, Asociația ar putea deveni principala sursă de expertiză pe subiect. Vreau să îmi exprim mulțumirile pentru oportunitatea de a avea cuvântul de deschidere. Este foarte important să avem printre noi invitați din străinătate, din Turcia și Ucraina, din regiunea Mării Negre. Sunt nerăbdător să aflu – din perspectiva Turciei – care este poziția acestei țări privind abordarea politicii externe și doresc să aflu punctul de vedere al Ucrainei cu privire la războiul hibrid și care sunt mijloacele potrivite pentru a lupta în acest conflict”, a spus senatorul Vergil Chițac.

Geopolitic vorbind, din perspectiva Moscovei lucrurile sunt foarte clare: minimalizarea intenției de aducere în atenția globală a regiunii Mării Negre este o politică de stat. Chiar dacă nu a folosit acest termen, Valentin Naumescu a explicat că principiul de lac rusesc este aplicat de ani buni de Federația Rusă, cu succes până în prezent.

„Trebuie să recunoaștem că este o încercare mai veche și un obiectiv strategic al diplomației românești de a introduce această temă pe agenda europeană, euroatlantică, cu rezultate când mai bune, când mai modeste. Îmi amintesc, în 2006, eram secretar de stat, era o mare încercare a României de a relansa această temă, sub inițiativa Forumului Mării Negre, care se anunța ca o inițiativă a viitorului și care nu a mers mai departe de prima ediție care se desfășura la București. Pentru că, trebuie să spunem direct, plonjând în miezul discuțiilor, cele două puteri – Federația Rusă și Turcia – nu au încurajat europenizarea, occidentalizarea discuției privind Marea Neagră, preferând să o țină între ele. Practic, boicotând, netrimițând reprezentanți la nivelul așteptat, era vorba de un summit, ulterior inițiativa s-a stins… (…) Ne-am dat seama din momentul în care s-au confirmat prezențele că au venit președinții din zona României, Ucrainei, Armeniei, Georgiei, Azerbaidjanului, evident Rusia și Turcia au trimis ambasadori… Deci, e clar că nici Federația Rusă, nici Turcia nu încurajează ca Marea Neagră să devină o temă europeană. Au mai fost inițiative, în 2008 UE a lansat un instrument – Sinergia Mării Negre – cu rezultate modeste, aproape că este abandonat. Progrese se fac foarte greu. (…) Din păcate, analizele geopolitice, scenariile, toate discuțiile pe care le au think-tank-urile cu greu le pot anticipa. Asta nu înseamnă că discuțiile nu trebuie să aibă loc. E foarte bine că problematizăm, că ne punem aceste întrebări: ce ne așteaptă, în ce punct suntem astăzi și încotro ne putem duce în anii următori, identificând cel puțin interese în zonă, vectori, resurse, motivații. Nu știm care este rezultatul combinării acestor forțe, e un vector resultant care poate să ducă sau nu într-o direcție pe care noi o considerăm astăzi previzibilă”, a spus Valentin Naumescu.

Abordarea istorică nu putea să lipsească din aceste dezbateri, iar prof. Marian Cojoc a vorbit pe scurt despre perioada 1939 – 1949, în care Marea Neagră a oscilat între doi poli de putere: Germania nazistă și Rusia sovietică. Prezentând și un raport al Serviciului Special de Informații din 1939, Cojoc a făcut o paralelă între cunoștințele de atunci și cele de acum ale serviciilor secrete. Evident, actualele servicii secrete sunt mult mai depășite de situație decât cele din perioada imediat premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial.

„Când auzim de perspectiva germană și cred că lucrul acesta se leagă de cele astăzi invocate de domnul amiral, poate că serviciile nu au fost în măsură să cunoască foarte bine datele problemei. Eh, în ianuarie 1939, serviciile noastre de informații stăteau mult mai bine! Nu îți poți imagina un raport datat 5 ianuarie 1939, întocmit de SSI, cât de bine a fost întocmit, așezat cu fiecare componentă în parte, astfel încât să dea o concluzie care în scurtă vreme să se dovedească valabilă. Multe dintre cele ce astăzi s-au produs, nu au avut acea finalitate la care noi ne-am fi așteptat”, a spus Marian Cojoc.

Dezbaterile de sâmbătă au menirea de a reliefa faptul că „este nevoie de convergențe analitice, de efort și dialog pentru a identifica vectorii generatori și traseele geopolitice viitoare ale acestor semne”. De asemenea, este nevoie de „o cultură politică ce reclamă lecturi multiple, schimburi de idei, inventor consensual de sarcini și soluții”.

 

„Un alt neajuns uman legat de acest lucru este concentrarea excesivă asupra a ceea ce știm: avem tendința de a învăța ceea ce este exact, nu ceea ce este general. Ce au învățat oamenii din episodul 11 septembrie? Au învățat reguli exacte pentru a evita prezența prototeroriștilor islamici în clădirile înalte. Povestea Liniei Maginot arată modul în care suntem condiționați în a fi exacți. După Primul Război Mondial, francezii au construit un zid în zona prin care fuseseră invadați de germani, pentru a preveni o nouă invazie. Hitler a ocolit-o fără mare efort. Francezii au fost niște extraordinari elevi ai istoriei, numai că au învățat-o cu o prea mare precizie. Nu învățăm în mod spontan că «nu învățăm că nu învățăm». Problema este dată de structura minților noastre: nu învățăm reguli, ci doar fapte” – Nassim Nicholas Taleb.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*