Președintele PMP Eugen Tomac a precizat că a primit de la comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson o scrisoare prin care recunoaşte că României i-a fost făcută o mare nedreptate cu privire la aderarea la spaţiul Schengen şi că lucrează alătură de preşedinţia suedeză pentru ca acest demers să devină realitate. Cu toate acestea, Tomac a adăugat că este destul de rezervat în legătură cu succesul acţiunilor pentru extinderea Schengen. El a deschis un proces la Curtea de Justiţie a UE, în vederea constatării nelegalităţii deciziei Consiliului JAI prin care a fost respinsă aderarea ţării noastre la Schengen. Demersul deputatului PMP în Parlamentul European, Eugen Tomac, preşedintele PMP, de a ataca la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene decizia prin care România a fost respinsă la aderarea în Spaţiul Schengen nu a rămas fără ecou.
„Ieri am primit de la Comisia Europeană, din partea doamnei Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne, un răspuns prin care recunoaşte că României i s-a făcut o mare nedreptate şi că, evident, Comisia consideră că, în cel mai scurt timp, România trebuie să adere la Spaţiul Schengen, insistând pe faptul că se lucrează cu preşedinţia suedeză pentru ca acest lucru să se întâmple. Personal, salut această poziţie optimistă a Comisiei Europene, dar, având în vedere evoluţia de până acum, mă declar destul de rezervat cu privire la succesul unui nou demers în ceea ce priveşte extinderea Schengen. Mai ales luând în considerare poziţia celor două guverne exprimată în urmă cu o lună de zile. Acesta este şi motivul pentru care am contestat decizia la CJUE şi consider că, la acest moment, este singura şansă a României de intra în Schengen”, a declarat Eugen Tomac, într-o conferinţă de presă organizată la Alba-Iulia.
Preşedintele PMP a deschis o acţiune împotriva Consiliului Uniunii Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cu scopul de a constata nelegalitatea deciziei Consiliului JAI prin care a fost respinsă aderarea României la spaţiul Schengen. La Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, Austria şi Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria.
Ciucă a primit asigurări legate de Schengen: „Este dreptul nostru, după atâția ani de zile”
Premierul Nicolae Ciucă declară că aderarea României la spaţiul Schengen figurează pe agenda de lucru a preşedinţiei suedeze a Uniunii Europene, după cum au confirmat chiar reprezentanții Suediei.
„Suntem frustrați cu toții pentru că au fost depuse eforturi consistente și coerente, până în ultima clipă, pentru a putea să schimbăm decizia Austriei. La toate nivelurile, cu toții depunem toate eforturile pentru a cataliza această decizie pentru a intra în Schengen. Întreg angrenajul, toate mecanismele de care dispunem au fost repuse în funcțiune. Se discută la nivel de experți tehnici cu partea austriacă, cu toți care pot să contribuie și să ne sprijine în demersul nostru. Ieri am fost la Ambasada Suediei, care asigură președinția UE. Avem confirmarea certă că aderarea la Schengen se află pe agenda de lucru a președinției suedeze. Este dreptul nostru, după atâția ani de zile. Din 2011 până acum s-au făcut eforturi permanent, s-au căutat soluții”, a declarat Nicolae Ciucă la Antena 3 CNN.
Premierul Ciucă dezvăluie că nu a mai vorbit cu Karl Nehammer, cancelarul Austriei, din ajutul zilei în care s-a respins aderarea României la Spațiul Schengen.
„Nu am mai vorbit. Va trebui să avem un dialog în momentul în care avem soluții conturate pentru schimbarea deciziei. Nu am niciun fel de problemă, pot să discut cu oricine, oricând, dar să discutăm soluții. Probleme avem cu toții și nu sunt puține. Soluțiile se găsesc prin dialog”, a mai precizat premierul.
Comisarul european pentru afaceri cere ca România și Bulgaria să intre Schengen în 2023
Uniunea Europeană (UE) este necesar să consolideze controalele în privinţa vizelor şi securităţii frontierelor, pentru a-i împiedica pe spionii ruşi să intre în spaţiul Schengen, îndeamnă comisarul european însărcinat cu Afaceri Interne Ylva Johansson, relatează AFP. Preşedintele rus Vladimir Putin „vrea să distrugă Uniunea Europeană. Suntem o ameninţare pentru el, avem democraţie, libertate, prosperitate”, a acuzat vineri, la Atena, la o conferinţă pe tema controalelor la frontieră, Ylva Johansson.
„Avem nevoie de controale mai stricte cu privire la cererile de vize şi de o securitte mai mare la frontierele noastre”, a subliniat ea. Un nou sistem de schimb informatic în cadrul spaţiului Schengen urmează să intre în vigoare la 7 martie, anunţă Ylva Johansson. „În prezent, doar jumătate dintre cei care intră în Uniunea Europeană cu o viză sunt controlaţi prin sistemul de schimb de informaţii în cadrul Schengen. Asta înseamnă că avem mulţi ruşi care nu sunt controlaţi”, şi-a exprimat ea îngrijorarea.
Controale biometrice sunt necesare în cazul în care agenţi folosesc paşapoarte false, subliniază ea. Aproximativ 400 de spioni ruşi au fost expulzaţi din UE în 2022. În contextul necesităţii consolidării controalelor la frontiere şi folosirii unor noi tehnologii, comisarul european consideră că actualul buget european – în valoare de „6,6 miliarde de euro alocaţi protecţiei frontierei nu este suficient”.
Bulgaria şi România ar trebui să fie incluse în spaţiul Schengen – în acest an – pentru a contribui la împărtăşirea informaţiilor poliţiei, a subliniat Ylva Johansson.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google