Comisia Europeană a ÎMBUNĂTĂȚIT prognoza de creștere economică pentru România

Produsul Intern Brut al României va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022, arată prognoza de iarnă a Comisiei Europene, publicată joi, care oferă valori mai mari decât cele estimate în prognoza de toamna, 3,3% în acest an și 3,8% anul viitor. În proiectul de buget pentru acest an Guvernul avansează o creștere economică de 4,3%. Estimările Comisiei vorbesc de o recuperare a consumului în a doua jumătate a anului în curs, de investiții puternice, susținute de sectorul construcțiilor și de o revenire a exporturilor pe măsură ce economiile partenere își vor reveni. Cheltuielile din facilitatea de redresare și reziliență nu sunt incluse în previziuni. Documentul mai estimează o inflație de 2,6% în 2021 și de 2,4% în 2022.

Potrivit previziunilor economice din iarna anului 2021, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022, iar economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022. Europa se confruntă în continuare cu pandemia de coronavirus. Creșterea numărului de cazuri, împreună cu apariția unor noi tulpini mai contagioase ale coronavirusului, au obligat multe state membre să reintroducă sau să înăsprească măsurile de limitare a răspândirii virusului. În același timp, demararea programelor de vaccinare în întreaga UE oferă motive pentru un optimism prudent. Europa se confruntă în continuare cu pandemia de coronavirus. Creșterea numărului de cazuri, împreună cu apariția unor noi tulpini mai contagioase ale coronavirusului, au obligat multe state membre să reintroducă sau să înăsprească măsurile de limitare a răspândirii virusului. În același timp, demararea programelor de vaccinare în întreaga UE oferă motive pentru un optimism prudent. Creșterea economică este așteptată să se redreseze pe măsură ce măsurile de limitare a răspândirii virusului se atenuează. Se preconizează că economiile din zona euro și din UE vor atinge nivelurile de producție anterioare crizei mai devreme decât se anticipase în previziunile economice din toamna anului 2020, în mare parte din cauza ritmului de creștere peste așteptări preconizat în a doua jumătate a anului 2021 și în 2022.

După o creștere puternică în trimestrul III 2020, activitatea economică s-a redus din nou în trimestrul IV, pe măsură ce al doilea val al pandemiei a declanșat noi măsuri de limitare a răspândirii virusului. Având în vedere că aceste măsuri sunt încă în vigoare, se preconizează că economiile UE și din zona euro se vor contracta în primul trimestru al anului 2021. Creșterea economică urmează să fie reluată în primăvară și să se accelereze în timpul verii, pe măsură ce programele de vaccinare progresează și măsurile de limitare a răspândirii virusului se vor relaxa treptat. Se preconizează, de asemenea, o îmbunătățire a perspectivelor economiei mondiale pentru a sprijini redresarea economică. Impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat membru la altul și se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod semnificativ.

Previziunile estimează că inflația în zona euro va crește de la 0,3 % în 2020 la 1,4 % în 2021, înainte de a scădea ușor la 1,3 % în 2022. Previziunile privind inflația pentru zona euro și pentru UE au crescut ușor pentru 2021 în comparație cu cea din toamnă, dar, în general, se preconizează că va rămâne moderată. Se preconizează că redresarea întârziată va continua să atenueze presiunile exercitate de cererea agregată asupra prețurilor. În 2021, aceasta va fi stimulată temporar de efecte de bază pozitive în ceea ce privește inflația energetică, ajustările fiscale, în special în Germania, precum și de impactul cererii în creștere care este afectată de unele constrângeri rămase în materie de ofertă. În 2022, pe măsură ce oferta se ajustează și efectele de bază scad, se preconizează că inflația se va reduce din nou. Riscurile legate de previziuni au devenit mai echilibrate din toamnă, deși rămân ridicate. Acestea sunt legate în principal de evoluția pandemiei și de succesul campaniilor de vaccinare.

Riscurile pozitive sunt legate de posibilitatea ca procesul de vaccinare să conducă la o relaxare mai rapidă decât se preconizase a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și, prin urmare, la o redresare mai rapidă și mai puternică. De asemenea, instrumentul de redresare NextGenerationEU, al cărui element central este Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), ar putea stimula o creștere mai puternică decât se preconizase, deoarece finanțarea avută în vedere nu a fost încă încorporată în această previziune. În ceea ce privește riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt decât se presupunea în această previziune sau ar putea exista întârzieri în derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea întârzia relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul și forța redresării preconizate. Există, de asemenea, riscul ca criza să lase cicatrici mai profunde în structura economică și socială a UE, în special prin falimente pe scară largă și pierderi de locuri de muncă. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar crește șomajul pe termen lung și ar agrava inegalitățile.

Previziunile economice din iarna anului 2021 oferă o actualizare a previziunilor economice din toamna anului 2020, care au fost prezentate în noiembrie 2020, concentrându-se pe evoluția PIB-ului și a inflației în toate statele membre ale UE. Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din primăvara anului 2021 elaborate în mai 2021.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *