Colaboratorii afgani ai SUA, ABANDONAȚI la MILA talibanilor. Imagini DRAMATICE din Kabul: Oamenii CAD din avioane, în încerarea de a fugi din țară. Rusia și China RECUNOSC noul regim: „E voința poporului”

Noul guvern afgan va include afgani care nu sunt talibani, a declarat pentru CNN purtătorul de cuvânt al talibanilor, Sohail Shahin. „Când vorbim despre un guvern islamic afgan incluziv, înseamnă că vor participa și alți afgani la el”, a spus el. Shahin a menționat că, deși ar fi prematur să se numească nume, talibanii vor încerca totuși să atragă câteva „figuri cunoscute” către Guvern.

Potrivit unui purtător de cuvânt al mișcării, toți militarii și ofițerii de poliție care își predau armele și se alătură talibanilor vor fi amnistiați, viața și bunurile lor vor fi în siguranță. El a adăugat că numele lor vor fi înscrise într-un registru și că vor fi folosite ca forță de rezervă / recrutate, după cum este necesar. Associated Press a raportat anterior că talibanii sunt în discuții pentru a forma un „guvern islamic deschis”.

Talibanii au preluat controlul asupra aproape întregului Afganistan, într-o țară măcinată de corupție și pe fondul retragerii trupelor americane din zonă, dar – foarte important – nu dețin controlul în totalitate. Așa se și explică de ce vor o coaliție de guvernare. De asemenea, acesta este și motivul pentru care momentan sunt pașnici și nu vor să sperie populația. Un lider taliban a declarat agenției de știri Reuters că luptătorii talibani se regrupează din diferite provincii și vor aștepta până când forțele străine vor pleca înainte de a crea o nouă structură de guvernanță. Liderul, care a solicitat anonimatul, spune că luptătorii talibani au primit „ordin să permită afganilor să reia activitățile zilnice și să nu facă nimic pentru a speria civilii”. „Viața normală va continua într-un mod mult mai bun, asta este tot ce pot să spun deocamdată”, spune el pentru Reuters într-un mesaj.

Kabul a devenit un oraș fantomă după preluarea puterii de către talibani

Străzile oraşului Kabul sunt pustii, la o zi după ce talibanii au preluat controlul asupra capitalei Afganistanului şi au declarat victoria în faţa forţelor guvernamentale care au fost instruite de americani timp de 20 de ani. După retragerea trupelor NATO, în câteva săptămâni talibanii au recucerit întreaga ţară, duminică preluând controlul asupra palatului prezidenţial. Preşedintele Ashraf Ghani a părăsit ţara, anunţând că a făcut asta pentru a evita vărsarea de sânge. Aparent, el se află în Tadjikistan. Localnicii spun că birourile Guvernului sunt goale, la fel şi cartierul ambasadelor, aflat în apropierea aeroportului, diplomaţii şi familiilor lor fiind evacuaţi din ţară.

Sunt în stare de şoc. Intrarea talibanilor m-a speriat, dar faptul că preşedintele Ghani ne-a lăsat în situaţia asta a fost mai rău”, a declarat pentru Reuters proprietarul unui magazin. Multe magazine şi localuri din centrul oraşului au fost închise. Proprietarii spun că au luat această decizie pentru a-şi proteja bunurile.

afganistan 5

Mii de oameni stau la cozi în faţa băncilor pentru a-şi retrage economiile şi fac provizii, speriaţi de ce le va oferi viitorul. Pe lângă toate acestea, există temeri întemeiate că femeile nu vor avea nici măcar drepturile de care beneficiau până acum, între care cel la educaţie. Talibanii au spus că oamenii vor putea să îşi reia activităţile obişnuite curând şi unul dintre lideri a declarat pentru Reuters că „viaţa normală va continua într-un mod mult mai bun”.

SUA prioritizează evacuarea cetățenilor americani iar colaboratorii afgani ar putea ajunge la mila talibanilor

Administrația Biden a restrâns numărul zborurilor de evacuare sponsorizate de guvern către Statele Unite pentru afganii care au lucrat alături de SUA, pentru moment, deoarece prioritizează evacuarea personalului american din țară, au declarat duminică pentru CNN trei surse familiare cu situația. Nu este clar cât va dura pauza zborurilor și situația rămâne fluidă. Începând cu săptămâna trecută, agențiile de relocare a refugiaților se pregăteau pentru un aflux mare de sosiri afgane iar oficialii administrației Biden discutau o creștere a zborurilor SIV. Duminică, o declarație comună a Departamentelor Apărării și Stat a reiterat că administrația va „accelera evacuarea a mii de afgani eligibili pentru vize speciale pentru imigranți din SUA”. Cu toate acestea, ultimul zbor planificat deocamdată al solicitanților de viză specială pentru imigranți afgani (SIV) și al familiilor acestora cu destinația Fort Lee, Virginia, a părăsit Afganistanul.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat s-a retras duminică, spunând într-o declarație: „După cum am spus, mâine și în zilele următoare, vom transfera din Afganistan mii de cetățeni americani care au fost rezidenți acolo, precum și angajați la nivel local personalul misiunii SUA la Kabul și familiile acestora și alți cetățeni afgani deosebit de vulnerabili.” „În plus, ne-am angajat să mutăm cât mai mulți solicitanți SIV din Afganistan, crescând ritmul față de ultimele săptămâni în care am relocat deja aproape 2.000 de solicitanți SIV”, au spus ei. Dezvoltările au loc pe măsură ce guvernul afgan a căzut și talibanii au preluat controlul asupra Kabulului, lăsându-i pe afganii care au lucrat alături de SUA în campania sa militară de două decenii temători pentru viața lor.

SUA pot muta maximum 5.000 de persoane pe zi din Aeroportul Internațional Hamid Karzai, dar armata nu a atins încă această capacitate maximă. Un oficial al apărării a declarat că SUA vor putea muta atât de mulți oameni în câteva zile, o cronologie precară având în vedere viteza cu care talibanii au preluat Kabul.

Oamenii cad din avion, în încerarea de a fugi din țară

Cel puţin cinci persoane au decedat luni în interiorul aeroportului din Kabul, în timp ce sute de persoane încercau să intre cu forţa în avioanele care părăsesc capitala afgană, după preluarea puterii de către talibani în Afganistan. Oamenii sunt efectiv disperați, iar în încercarea de a fugi din țară ajung să se prindă de avioane. În imaginile surprinse de persoanele de la fața locului pot fi observați oameni cum cad din avion. Conform rapoartelor mass-media locale, mai multe persoane au prins trenul de aterizare al avionului și s-au prăbușit în timp ce încercau să zboare din Afganistan:

avion afganistan

Pentru a calma haosul de la aeroportul din Kabul, forţele americane au tras luni focuri de armă în aer. Evacuarea diplomaţilor şi a altor cetăţeni străini a fost organizată într-un ritm intens în weekend la Kabul. Cetăţenilor afgani şi străini care doresc să părăsească Afganistanul „trebuie să li se permită să facă acest lucru”, au afirmat SUA şi alte 65 de ţări într-o declaraţie comună, avertizându-i pe talibani că trebuie să dea dovadă de „responsabilitate” în această privinţă.

Cîțu, discuție cu Iohannis despre situația din Afganistan: Zeci de cetățeni români trebuie repatriați

Premierul Florin Cîțu a anunțat luni că a avut o discuție cu președintele Iohannis pe tema situației din Afganistan. La acest moment, mai sunt 35 de cetățeni români care au solicitat să fie scoși din Afganistan, iar acest lucru s-ar putea face cu o aeronavă NATO sau o aeronavă românească. Premierul afirmă că există o celulă de criză la nivel guvernamental, care va analiza inclusiv eventualitatea creșterii presiunii la granițe din partea refugiaților.

Am avut o discuție cu domnul președinte referitor la la situația din Afganistan. Știți că pe 13 august MAE a ridicat nivelul de alertă la maximum pentru Afganistan. În acest moment sunt 35 de cetățeni români în acea zonă. Au fost 60, mai sunt 35. Sunt în siguranță, suntem în contact permament. I-am propus domnului președinte să trimitem un avion pentru a-i aduce acasă. Sunt două variante: un avion care va fi în colaborare cu NATO sau un avion al nostru. Pe această cale vreau să transmit tuturor românilor care mai sunt acolo și nu au contactat reprezentanța diplomatică din Pakistan să o facă cât mai repede. Dacă va fi varianta NATO, românii vor fi aduși până în Georgia. Există o celulă de criză, orice alte decizii vor fi comunicate”, a declarat Cîțu.

Președintele României, Klaus Iohannis, a dispus luni, 16 august 2021, implicarea de urgență a Forțelor Aeriene Române pentru evacuarea de pe Aeroportul din Kabul a cetățenilor români aflați încă pe teritoriul statului afgan. Potrivit Administrației Prezidențiale, această decizie a fost luată la propunerea prim-ministrului României, Florin-Vasile Cîțu, având în vedere deteriorarea accelerată a situației de securitate din Afganistan, necesitatea sprijinirii repatrierii cetățenilor români aflați încă în această țară, precum și evaluările în acest sens ale Celulei de criză interinstituționale convocate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Președintele României a fost permanent informat cu privire la evoluția situației din Afganistan de către MAE și celelalte instituții care fac parte din Celula de criză interinstituțională, care își desfășoară activitatea în regim permanent pentru analizarea evoluțiilor și propunerea adoptării demersurilor concrete necesare. România va continua activ consultările și coordonarea politice cu partenerii din Uniunea Europeană, aliații din NATO, inclusiv cu Statele Unite, pentru evaluarea evoluțiilor, a efectelor lor și pentru adoptarea măsurilor care se impun pentru gestionarea acestora – atât în formatele regulate, cât și în cele speciale, precum reuniunea extraordinară a miniștrilor afacerilor externe ai UE de marți, 17 august, sau reuniunea de urgență a Consiliului Nord-Atlantic din aceeași zi.

Diplomații ruși rămân la Kabul – Ambasadorul se va întâlni cu reprezentantul talibanilor

Rusia va evacua o parte din cei aproximativ 100 de angajaţi ai ambasadei din Afganistan, a declarat luni Zamir Kabulov, reprezentantul special al preşedintelui Vladimir Putin pentru Afganistan, la postul de radio Eho Moskvî, transmite Reuters. De asemenea, Kabulov a precizat la acelaşi post de radio că Rusia nu se va grăbi în ceea ce priveşte recunoaşterea sau nerecunoaşterea noului regim din Afganistan. Moscova va urmări îndeaproape acţiunile acestuia şi apoi va lua o decizie, a spus el.

China îi recunoaște pe talibani ca fiind noua putere de la Kabul: sunt „voința și alegerea” poporului afgan

Regimul de la Beijing a transmis că respectă „voința și alegerea” poporului afgan și speră că talibanii vor putea pune în aplicare promisiunile legate de faptul că „va asigura tranziția lină a situației din Afganistan”, conform CNN.

Talibanii afgani au declarat ieri că războiul din Afganistan s-a încheiat și vor negocia înființarea unui guvern islamic deschis și incluziv și vor lua măsuri responsabile pentru a asigura siguranța cetățenilor afgani și a misiunilor externe în Afganistan”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Hua Chunying într-o conferință de presă.

China speră că aceste declarații pot fi puse în aplicare pentru a asigura tranziția fără probleme a situației din Afganistan, pentru a reduce toate tipurile de terorism și acte criminale și pentru a permite poporului afgan să stea departe de război și să își reconstruiască frumoasa patrie”, a punctat Hua.

Situația politică din Afganistan a suferit schimbări majore. Respectăm voința și alegerea poporului afgan ”, a adăugat oficialul guvernului chinez condus de președintele Xi Jinping.

De asemenea, Hua Chunying a confirmat că ambasada chineză în Afganistan este încă în funcțiune, iar misiunea diplomatică și-a evacuat în prealabil majoritatea cetățenilor chinezi din țară. Ambasada chineză în Afganistan a transmis duminică, într-o declarație separată, că a informat „diferite facțiuni” din Afganistan „pentru a asigura siguranța cetățenilor chinezi, a instituțiilor chineze și a intereselor chineze”. Totodată, ambasada chineză a adăugat că nu a primit niciun raport cu privire la posibile victime ale cetățenilor chinezi în Afganistan. Luna trecută, ministrul de Externe al Chinei, Wang Yi, s-a întâlnit cu lideri de rang înalt ai talibanilor în orașul Tianjin din nordul Chinei și a declarat că se așteaptă ca talibanii să joace un rol important în „procesul de pace, reconciliere și reconstrucție” al țării, după cum informa la acea vreme Ministerul de Externe al Chinei.

Cum au câștigat teren talibanii atât de repede: corupția și dezertările, principalele motive

Viteza avansului talibanilor în Afganistan pare să fi luat pe mulți prin surprindere, după ce capitalele regionale au căzut într-un efect de domino. Elanul este clar cu insurgenții, în timp ce guvernul afgan se luptă să-și păstreze puterea, lucru care pare imposibil, având în vedere că talibanii vor un nou Guvern.

SUA și aliații săi NATO – inclusiv Marea Britanie – au petrecut cea mai bună parte din ultimii 20 de ani antrenând și echipând forțele de securitate afgane. Nenumărați generali americani și britanici au susținut că au creat o armată afgană mai puternică și mai capabilă. Promisiuni care astăzi par destul de goale, arată BBC într-o analiză. Guvernul afgan ar trebui, teoretic, să dețină în continuare avantajul, dar talibanii vor un Guvern nou. Forțele de securitate afgane numără peste 300.000, cel puțin pe hârtie. Aceasta include armata afgană, forțele aeriene și poliția. Dar, în realitate, țara s-a străduit întotdeauna să își atingă obiectivele de recrutare. Armata și poliția afgană au o istorie tulburată de mari victime, dezertări și corupție – cu unii comandanți fără scrupule care pretind salariile trupelor care pur și simplu nu existau – așa-numiții „soldați fantomă”.

În ultimul său raport către Congresul SUA, inspectorul general special pentru Afganistan (SIGAR) și-a exprimat „serioase îngrijorări cu privire la efectele corozive ale corupției și exactitatea discutabilă a datelor cu privire la forța efectivă a forței armate”. Jack Watling, de la Royal United Services Institute, spune că nici măcar armata afgană nu a fost niciodată sigură de câte trupe are de fapt. În plus, el spune că au existat probleme cu întreținerea echipamentului și a moralului. Soldații sunt adesea trimiși în zone în care nu au legături tribale sau familiale. Unul dintre motivele pentru care unii s-au grăbit atât de repede să-și abandoneze posturile fără să se lupte.

talibani

Puterea talibanilor este și mai greu de măsurat. Potrivit Centrului SUA de Combatere a Terorismului din West Point, estimările sugerează o grupare de bază de 60.000 de luptători. Odată cu adăugarea altor grupuri de miliți și susținători, acest număr ar putea depăși 200.000. Dar dr. Mike Martin, fost ofițer al armatei britanice avertizează asupra pericolelor definirii talibanilor ca un singur grup monolitic. În schimb, el spune că „talibanii sunt mai apropiați de o coaliție de francizați independenți, afiliați unul cu altul, cel mai probabil temporar”. El observă că și guvernul afgan este la fel de distrus de motivațiile facționale locale. Istoria schimbării formei Afganistanului ilustrează modul în care familiile, triburile și chiar oficialii guvernamentali au schimbat partea – adesea pentru a-și asigura propria supraviețuire.

Din nou, guvernul afgan ar trebui să aibă avantajul atât în ​​ceea ce privește finanțarea, cât și armele. A primit miliarde de dolari pentru a plăti salariile și echipamentele soldaților – în principal de către SUA. În raportul său din iulie 2021, SIGAR a declarat că s-au cheltuit mai mult de 88 de miliarde de dolari pentru securitatea Afganistanului. Dar a adăugat în mod amenințător: „Întrebarea dacă acei bani au fost cheltuiți bine va avea în cele din urmă răspuns la rezultatul luptelor de pe teren”.

Forțele aeriene din Afganistan ar trebui să îi ofere un avantaj critic pe câmpul de luptă. Dar s-a străduit în mod constant să întrețină și să echipeze cele 211 de avioane (o problemă care devine din ce în ce mai acută cu talibanii care vizează în mod deliberat piloții). Nici nu este în măsură să răspundă cerințelor comandanților de pe teren. De aici și implicarea recentă a Forțelor Aeriene SUA asupra orașelor precum Lashkar Gah, care au fost atacate de talibani. Încă nu este clar pentru cât timp SUA sunt dispuși să ofere acest sprijin.

Talibanii s-au bazat adesea pe veniturile din comerțul cu droguri, dar au primit și sprijin din exterior – în special Pakistan. Mai recent, talibanii au confiscat arme și echipamente de la forțele de securitate afgane – unele dintre acestea fiind furnizate de SUA – inclusiv Humvees, obiective turistice de noapte, mitraliere, mortiere și artilerie. Afganistanul era deja plin de arme după invazia sovietică. Talibanii au capturat, de asemenea, punctele cheie de trecere a frontierei și punctele de control, canalizând veniturile vamale atât de necesare, departe de guvernul lipsit de numerar. De asemenea, au intensificat uciderile țintite ale unor oficiali cheie, activiști pentru drepturile omului și jurnaliști. Ștergând încet, dar sigur, unele dintre micile câștiguri realizate în ultimii 20 de ani. Talibanii par să câștige, de asemenea, războiul propagandistic și bătălia narațiunii.

Sezonul de luptă de vară se va încheia în curând, odată cu apariția iernii afgane, ceea ce va face manevrele mai dificile pentru forțele de la sol. Este încă posibil ca până la sfârșitul anului să existe un impas, iar guvernul afgan să se agațe de Kabul și de o serie de orașe mai mari. Dar, în prezent, se pare că eforturile SUA și NATO pentru a aduce pacea, securitatea și stabilitatea în Afganistan au fost la fel de inutile ca sovieticii dinaintea lor.

Cine este liderul taliban Abdul Ghani Baradar, probabil viitorul președinte al Emiratului Islamic al Afganistanului

Abdul Ghani Baradar, liderul taliban eliberat dintr-o închisoare pakistaneză la cererea SUA în urmă cu mai puțin de trei ani, a apărut ca un învingător incontestabil al războiului de 20 de ani. În timp ce Haibatullah Akhundzada este liderul general al talibanilor, Baradar este șeful său politic și cel mai cunoscut lider al talibanilor, scrie The Guardian. Într-o declarație televizată despre căderea Kabulului, Baradar a spus că testul real al talibanilor abia începe și că trebuie să servească națiunea.

Revenirea lui Baradar la putere arată incapacitatea Afganistanului de a scăpa de trecutul sângeros. Povestea vieții sale este povestea conflictului neîncetat și nemilos din țară. Baradar a crescut în Kandahar, locul de naștere al mișcării talibane. Acesta a luptat împotriva sovieticilor în anii 1980. După ce rușii au fost izgoniți în 1992 și țara a căzut în război civil, Baradar a înființat împreună cu fostul său comandant și cumnat, Mohammad Omar, mișcarea talibană, o mișcare condusă de tineri cărturari islamici dedicată purificării religioase a țării și a înființării unui emirat.

Talibanii au ajuns la putere în 1996, după o serie de cuceriri ale capitalelor provinciale care au luat lumea prin surprindere, la fel ca în ultimele săptămâni. Baradar, adjunctul lui Mohammad Omar, despre care se credea că este un strateg extrem de eficient, a fost un arhitect cheie al acestor victorii. Baradar a jucat o succesiune de roluri militare și administrative în regimul taliban de cinci ani, din 1996 până la invazia americană din 2001, fiind viceministru al apărării. În timpul exilului de 20 de ani al talibanilor, Baradar a avut reputația de a fi un puternic lider militar și un operator politic subtil. Diplomații occidentali l-au văzut ca pe aripa Quetta Shura – conducerea regrupată a talibanilor în exil – cea mai propice contactelor politice cu Kabulul. Cu toate acestea, administrația Obama se temea mai mult de expertiza sa militară decât credea în rolul său moderat, motiv pentru care, la presiunea SUA, după ce a fost urmărit de CIA în Karachi în 2010, Baradar a fost arestat de serviciile de intelligence pakistaneze.

Capturarea lui Baradar a fost inițiată în principal din cauza rolului său în război, mai degrabă decât din cauza probabilității că va face brusc pace”, a spus un fost oficial. „Pakistanezii l-au ținut în toți acei ani în mare parte pentru că SUA le-au cerut acest lucru.”

În 2018, însă, atitudinea Washingtonului s-a schimbat și trimisul afgan al lui Donald Trump, Zalmay Khalilzad, le-a cerut pakistanezilor să-l elibereze pe Baradar pentru a putea conduce negocierile în Qatar, pe baza credinței că se va mulțumi cu un acord de partajare a puterii. Baradar a fost eliberat în 2018 și mutat în Qatar. Aici a fost numit șef al aripii politice a talibanilor, fiind cel care a supravegheat semnarea acordului de retragere cu americanii. În martie 2020 a avut loc prima discuție dintre un președinte american și grupul insurgent, când fostul președinte Donald Trump a vorbit cu Baradar și a discutat despre progresele privind instaurarea păcii în Afganistan. În timpul apelului, Trump „a subliniat necesitatea continuării reducerii violenței, ceea ce a făcut posibilă semnarea acordului istoric SUA-talibani în 29 februarie”.

Baradar a semnat acordul de la Doha cu SUA în februarie 2020. Acordul de pace cu talibanii ar fi trebui să fie urmat de discuții de împărțire a puterii între talibani și guvernul de la Kabul al lui Ashraf Ghani. Acele discuții s-au poticnit cu puține progrese și este clar acum că Baradar și talibanii au așteptat plecarea americanilor pregătind ofensiva finală.

Marea Britanie: Nu ne mai întoarcem în Afganistan. Talibanii controlează țara

Forțele britanice și ale NATO nu se vor mai întoarce în Afganistan după preluarea puterii de către talibani, a spus, luni, ministrul apărării britanic, Ben Wallace, conform Reuters. „Confirm că talibanii controlează ţara. Adică nu trebuie să fii analist politic ca să-ţi dai seama că exact aşa stau lucrurile’”, a declarat pentru Sky News ministrul britanic. Întrebat dacă Marea Britanie şi NATO vor reveni în Afganistan, Wallace a exclus această posibilitate. „Nu există această opţiune… de a ne întoarce”, a afirmat el. Wallace a explicat că zona militară a aeroportului din Kabul este sigură şi că Marea Britanie face tot ce poate pentru a evacua cetăţeni britanici şi afgani care au legături cu Regatul Unit.

Ţinta noastră este… de circa 1.200 până la 1.500 de plecări pe zi în conformitate cu capacitatea aeronavelor noastre şi vom menţine acest aflux”, a spus el.

Regatul Unit şi-a mutat ambasada din oraş pe aeroportul din Kabul. Întrebat ce va simţi când va vedea steagul talibanilor fluturând peste clădirea care adăpostea până acum ambasada britanică din Kabul, Wallace a răspuns: „Simbolic vorbind, niciunul dintre noi nu-şi dorea acest lucru”. Totodată, Wallace a explicat că nu este încă momentul unei decizii de a-i recunoaşte pe talibani drept guvernul afgan. „Cred că se vor mai întâmpla multe înaintea luării acestor decizii. Evident că testul suprem rezidă mai degrabă în acţiunile lor, decât în vorbele lor”, a mai spus oficialul.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *