Codul fiscal, modificat din nou! Cota redusă de 9% se va aplica asupra bazei de impozitare doar pentru livrarea apei pentru irigații în agricultură

Deputații, indiferent de partid, au îngropat miercuri, 20 iunie, pentru scurt timp, securea războiului și au votat în unanimitate un proiect de lege care prevede modificarea și completarea articolului 291, alineatul 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Concret, în prezent, litera g al alin. 2, prevede: „Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri: livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură“. După votul din Parlament, litera g prevede: „livrarea apei pentru irigații în agricultură“. Inițiatorii proiectului, parlamentarii UDMR, au spus că, în prezent, aplicarea taxei pe valoarea adăugată în cazul serviciilor de utilități publice prezintă anomalia aplicării cotei reduse de 9% pentru fumizarea apei, în schimb serviciul de colectare a apei menajere să fie taxat cu cotă standard de 19%. Astfel, apa la intrare are cotă redusă de TVA, însă la evacuare are 19%.

CITEȘTE ȘI:

Brăiloiu (PSD) se teme că eolienele nu sunt… taxate și este iritat de Codul fiscal inițiat de social-democrați. „Se generează neclarități în stabilirea taxelor locale”

„La nivelul Uniunii Europene, statisticile referitoare la costurile legate de întreținerea locuințelor situează România într-o poziție fruntașă deloc lăudabilă. Astfel datele Eurostat arată că pentru alimentarea cu energie electrică, gaze naturale, și/sau energie termică, rațe la împrumuturi ipotecare sau chirie în România se depășește cu mult pragul de 40% considerat că fiind împovărător pentru o gospodărie. Astfel, populația României suportă facturi uriașe în raport cu veniturile disponibile, mult peste media statelor membre ale Uniunii Europene. Propunerea legislativă are că obiect corectarea situației anormale în cazul TVA datorat pentru colectarea apei menajere și, în plus, prevede extinderea măsurii de reducere a cotei TVA de la 19 la 9% la celelalte prestări/fumizări de utilități publice (livrarea de electricitate și de gaze naturale, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităților). Consecința directă a diminuării taxării acestor servicii constă în reducerea cheltuielilor cu utilitățile în gospodăriile populației, ceea ce ar avea un efect multiplicator în economic prin direcționarea de către populație a veniturilor suplimentare către investiții sau către achiziționarea de alte bunuri și plată de servicii prestate de agenți economici autohtoni, plătitori de impozite la rândul lor.  Ramuri ale economiei pe care România le-a stabilit că fiind priorități, turismul de exemplu, nu pot fi dezvoltate fără cerere internă, iar această nu poate crește în lipsă unor venituri disponibile ale populației. Totodată, bunuri și servicii care țin de un anumit nivel de trăi și de civilizație, cum ar fi cele culturale și de educație, ar putea crește că pondere în cheltuielile populației. Ca exemplu, în anul 2016 cheltuielile pentru educație au reprezentat abia 0,82% din venitul disponibil al gospodăriilor, iar cele pentru cultură și recreere 1,52%, cu mențiunea că proporția este calculate la venitul disponibil, adică la 18,6% din cheltuielile medii lunare. Un calcul raportat la cheltuielile totale ale unei gospodarii ar situa educația la o rușinoasă pondere de 0,16%. (…) De asemenea, prevederile propunerii legislative ar intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, astfel că pentru anul în curs nu există implicații asupra bugetului de stat“, se arată în expunerea de motive.

Deși proiectul legislativ a primit aviz negativ de la Guvern, deputații puterii, dar și cei ai opoziției au votat cu unanimitate, 279 de voturi „pentru“, astfel că actul normativ va merge la promulgare la președinție.

CITEȘTE ȘI:

Bogdan Huţucă: „Propun amnistia fiscală pentru fermierii presați de ANAF să plătească TVA-ul pe ultimii 5 ani”

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*