Codul administrativ ar putea fi modificat: INTERZIS la funcţii publice pentru persoanele cu decizii de colaborare cu Securitatea. Mateescu (AUR): „Declarația pe propria răspundere este OBLIGATORIE, ce să mai modifici?”

Premierul Florin Cîţu nu a exclus modificarea Codului administrativ astfel încât persoane care au decizii de colaborare cu Securitate să nu mai ocupe funcţii publice. Întrebat recent dacă e necesară acea reorganizare la Ministerul Sănătăţii pentru eliminarea postului de secretar general adjunct şi ce o recomandă pe Elena Petraşcu să fie la Secretariatul General al Guvernului, Cîţu a declarat: „Nu o recomandă nimic. Tocmai că a fost mutată din secretar general la Ministerul Justiţiei şi a venit aici. Aceasta este problema. Am învăţat din acele lucruri. Nu a recomandat-o nimic să vină la Guvern, dar atunci când am mutat-o de la Ministerul Justiţiei automat a venit inspector în cadrul Guvernului. Da, atunci am semnat acel decret. Şi atunci am spus că e mult mai uşor, dacă avem oameni cu probleme, să desfiinţăm postul. Ştiţi bine că era acea persoană din Ministerul Finanţelor care are o decizie de colaborare cu Securitatea”.

La un astfel de act normativ lucrează senatorul constănțean al AUR, Sorin Mateescu, jurist al partidului. Acesta redactează o lege a lustrației și ne-a precizat că ideea modificării Codului administrativ în acest context este un nonsens:

„Stau și mă întreb: premierul Cîțu nu cunoaște faptul că fiecare funcționar public, la momentul angajării, a dat o declarație pe propria răspundere, care este tip și în care se menționează expres dacă a făcut sau nu poliție politică? Sau dacă a fost colaborator al Securității? Ce să modifice în Codul administrativ? Una din condițiile obligatorii pentru a ocupa o funcție publică este această declarație. Revenind la actul normativ la care lucrez, lustrația și pe care AUR o propune, s-a ținut cont, printre altele, de motivele de neconstituționalitate pe care s-a pronunțat Curtea Constituțională în Decizia nr. 308/2012 (dispozițiile art. 1 lit. g) din Legea lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 – n.r.)”, a spus senatorul Mateescu, pentru TOMIS NEWS.

CNSAS a transmis recent că, de la preluarea mandatului actualului Colegiu, în martie 2018, au fost preluate de la siferite instituţii documente din arhiva fostei Securităţi. Astfel, s-au preluat documente de la SRI, SIE şi MAI, fiind stabilit un protocol de colaborare.

„De la debutul mandatului său (28 martie 2018), actualul Colegiu a reluat discuţiile cu reprezentanţii instituţiilor partenere, în vederea identificării şi predării documentelor care fac obiectul activităţii C.N.S.A.S. În acest sens, au avut loc mai multe întâlniri cu specialişti ai Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, în scopul identificării acelor dosare şi fonduri arhivistice care trebuie să ajungă la C.N.S.A.S. în condiţiile prevăzute de lege. În aceste condiţii au fost preluate din 2018 până în prezent de la S.R.I. 393.927 unităţi arhivistice, 48.032 fişe cartotecă, 261.873 fişe conexare fond microfilme, 712 fişe cadre; de la S.I.E. 1.022 unităţi arhivistice, 35 fişe cadre, 79 cărţi, 6 benzi de magnetofon, 10 albume foto, 2 benzi de vinil, 184 role film; de la M.A.I.-Direcţia Paşapoarte au fost preluate 699 unităţi arhivistice”, a arătat CNSAS.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *