Coaliția aflată la guvernare se va rupe, dacă Crin Antonescu va pierde alegerile prezidențiale din luna mai, a declarat deputatul PNL Alexandru Muraru, care crede că următorul președinte va pune presiune pe premierul Marcel Ciolacu să demisioneze. Întrebat la RFI care va fi soarta coaliției dacă Crin Antonescu nu va câștiga alegerile prezidențiale, Alexandru Muraru a spus: „O spun cu foarte mare convingere, această coaliție își va da obștescul sfârșit, dacă domnul Antonescu nu va câștiga alegerile prezidențiale. Eu am convingerea că Antonescu este astăzi pe locul doi, că Antonescu va câștiga alegerile prezidențiale”.
Liderul PNL Iași spune că „orice alt președinte, indiferent că este un președinte cu viziuni pro-occidentale sau unul cu viziuni extremiste, va încerca să formeze o nouă majoritate guvernamentală, după care să-și pună în aplicare viziunea, ideile, obiectivele, liniile directoare de politică internă și de politică externă”.
În opinia sa, „președintele va fi învestit ca președinte al României probabil până la sfârșitul lunii mai, având în vedere că alegerile se consumă pe data de 18 mai, Parlamentul își încheie activitatea în luna iunie, la sfârșitul lunii iunie, deci practic, inclusiv până în luna iunie este timp de așa ceva, pentru a exercita o presiune uriașă, repet, dacă această persoană va fi altcineva decât domnul Antonescu, asupra primului-ministru de a-și prezenta demisia sau a încerca să formeze o nouă majoritate printr-o presiune uriașă, pentru că președintele, oricum s-ar numi el, va avea un boost de credibilitate, de notorietate, de susținere publică, care va ține cel puțin șase luni-un an de zile și în această perioadă va putea face în așa fel încât această majoritate să se facă țăndări. Are instrumentul, prin partidele parlamentare, unei moțiuni de cenzură, pe care o poate provoca. Guvernul are o majoritate relativ fragilă în Parlament”.
Dacă nu câștigă Antonescu, această coaliție nu are cum să meargă mai departe, a spus Kelemen Hunor, luni seara. Trebuie să fim conștienți cu toții de acest lucru, a adăugat el.
„Degeaba vorbim sau spunem povești. Dacă această majoritate cu 3.000 de primari, cu majoritate parlamentară, la cinci luni după alegerile parlamentare, nu are capacitatea de a câștiga alegerile prezidențiale, înseamnă că nu are suport în societate”, a mai spus Kelemen Hunor, la Digi24. El este de părere că „din punct de vedere moral, va fi o presiune uriașă. Și noul președinte va avea nevoie de majoritate parlamentară. Orice președinte are nevoie de o majoritate parlamentară”, a mai spus Kelemen, adăugând că și Traiana Băsescu a făcut majoritatea necesară, „cu care poate pune în aplicare viziunea proprie, și Iohannis a făcut acest lucru, guvernul meu, cum spunea el, și următorul președinte va face acest lucru”.
Candidatul Alianței România Înainte, Crin Antonescu, și-ar fi exprimat nemulțumirea în ceea ce privește campania electorală pentru alegerile prezidențiale din luna mai, reproșând lipsa de bani a liberalilor, dar și lipsa unei susțineri ferme din partea președintelui interimar Ilie Bolojan. Potrivit unor surse din coaliția de guvernare, citate de Digi24, „sunt cam în criză în ceea ce privește campania.
Crin Antonescu ar fi nemulțumit de felul în care se desfășoară această campanie și s-ar fi plâns liderilor coaliție într-o ședință, au declarat sursele citate. PSD a atras atenția, însă, că liberalii nu ar fi contribuit cu bani, așa cum era înțelegerea. Mai exact, filialele trebuie să contribuie cu bani pentru această campanie. O altă problemă ar fi legată și de activitatea partidului, unii primari nefiind dispuși să se implice în campanie pentru Crin Antonescu, mai ales după intrarea lui Victor Ponta, fost lider PSD, în cursa electorală. Nici toți primarii din PNL nu sunt dispuși să facă acest lucru, au declarat surse pentru Digi24. Totodată, o altă problemă ar fi legată de mesajele pe care le dă Ilie Bolojan, președintele interimar. Crin Antonescu are o nemulțumire și în acest sens, mai spun sursele. El s-ar fi așteptat la o susținere fermă din partea președintelui-interimar. În acest timp, urmează să fie pusă la punct strategia pentru campania, care începe oficial cu o lună înainte de alegerile prezidențiale din luna mai.
Candidatul Alianţei „România înainte” la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, afirmă că există soluţii pentru creşterea ratingului de ţară, el indicând un preşedinte pro-occidental şi un guvern stabil.
„Normal că există soluţii pentru creşterea ratingului de ţară. Guvernarea responsabilă, în primul rând. Ce vă propun eu? Un preşedinte pro-occidental şi un guvern stabil”, a scris Antonescu, marţi, pe Facebook. El precizează că „ideile extremiste şi haosul înseamnă risc pentru buzunarul dumneavoastră şi pentru activitatea economică a ţării”.
Agenția de evaluare financiară Moody’s a confirmat că România rămâne la nivelul „Baa3”, dar a modificat perspectiva asociată ratingului la „negativă”. Până acum, aveam o perspectivă de țară „stabilă”, potrivit Moody’s.
„Decizia de a modifica perspectiva la negativă reflectă riscul ca, în absența adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, soliditatea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani”, precizează agenția Moody’s într-un comunicat de presă.
Conform scenariului de bază al Moody’s, deficitul fiscal al României va rămâne la un nivel ridicat și în 2025, la 7,7% din PB. O ușoară îmbunătățire urmează a se vedea doar treptat. Toate acestea vor duce povara datoriei guvernamentale la 68,5% din PIB în 2028, avertizează Moody’s!
În absența unei îmbunătățiri semnificative a perspectivei fiscale, există riscul ca profilul de credit al României să se deterioreze semnificativ comparativ cu cel al altor țări care beneficiază de un rating de tip „Baa3”. Potrivit agenției, confirmarea ratingului „Baa3” reflectă mărimea și potențialul de creștere moderat ale economiei.
Pe de altă parte, profilul de credit al României este constrâns de vulnerabilitatea sa ridicată la un eveniment de risc, în contextul expunerii crescute față de riscurile geopolitice ca urmare a proximității de războiul din Ucraina.
Pe baza politicilor anunțate până acum de Guvernul Ciolacu 2, Moody’s prognozează că deficitul fiscal va scădea de la nivelul de 8,7% din PIB, atins în 2024, dar va rămâne ridicat, la 7,7% din PIB, în 2025. Cumulat cu o revizuire în jos a prognozelor de creștere pentru România, asta va crește rapid povara datoriei guvernamentale, până la 59,3% din PIB la finele lui 2025, și la 62,7% din PIB la finele lui 2026.
„Reducerea cu succes a deficitului și limitarea creșterii poverii datoriei guvernamentale vor necesita, cel mai probabil, adoptarea de noi măsuri de consolidare fiscală. România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul PNRR, a cărei adoptare va contribui, cel mai probabil, la îmbunătățirea previziunilor noastre referitoare la deficit și datorie, chiar dacă efectele ar urma să se resimtă abia începând din 2026…
Totuși, această reformă suferă deja întârzieri semnificative și nu ne așteptăm ca detaliile cu privire la amploarea și componența măsurilor de creștere a veniturilor, pe care o astfel de reformă ar putea să le includă, să fie publicate decât după alegerile prezidențiale din luna mai”, subliniază Moody’s.
Agenția de evaluare precizează că perspectiva de rating ar putea să fie readusă la „stabilă” dacă indicatorii referitori la povara datoriei guvernamentale și accesibilitatea datoriei se vor deteriora semnificativ mai puțin decât estimările actuale. Însă, cel mai probabil, asta ar necesita adoptarea de măsuri suplimentare de consolidare fiscală și îmbunătățirea disciplinei cheltuielilor.
În sens invers, ratingul de țară atribuit României ar putea fi coborât dacă Executivul nu va reuși să pună în practică o consolidare fiscală semnificativă în următorii ani. Cel mai probabil, un astfel de scenariu ar fi rezultatul unui eșec în adoptarea de noi măsuri de consolidare fiscală, precum și al unor progrese limitate cu îmbunătățirea managementului politicii fiscale.
O creștere semnificativă a riscurilor geopolitice care decurg din războiul din Ucraina ar pune, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului.
Moody’s era singura dintre cele trei mari agenții de rating care avea o perspectivă „stabilă” asociată ratingului suveran al României, în timp ce Fitch Ratings și S&P Global Ratings au deja o perspectivă „negativă”, ceea ce plasează România la un pas de un rating din categoria „junk”, care înseamnă „nerecomandat pentru investiții”.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google