CNSAS: „Sunt cel puţin 160.000 de dosare ale Securității distruse ÎNAINTE de 1989, unele chiar ÎN TIMPUL Revoluţiei, prin ordin telefonic”

Germina Nagâţ, membru în Colegiul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a afirmat că cel puţin 160.000 de dosare aparţinând fostei Securităţi au fost distruse, unele la Revoluţia din 1989, precizând că ordinul de distrugere a venit la nici o oră după ce familia Ceauşescu a fugit cu elicopterul, pe 22 decembrie, la ora 13. Germina Nagâţ a fost întrebată, duminică, în cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima TV, dacă există o statistică referitoare la numărul de dosare ale fostei Securităţi distruse înainte de Revoluţie, până în 22 decembrie.

„Ce pot să vă spun este că e o bază de date la investigaţii, care şi ea s-a construit prin 2015, 2016 cu persoane ale căror dosare au fost distruse. Nu dosare, ci persoane, care trecea de 160.000 de înregistrări, dar asta nu înseamnă că sunt toate şi nu ştim câte ar mai putea fi. Noi am făcut baza asta, adică colegii au făcut-o din procese verbale de distrugere”, a explicat reprezentanta CNSAS.

Întrebată dacă sunt 160.000 de dosare distruse, Germina Nagâţ a răspuns: „Da, mai mult, cu siguranţă, cel puţin sunt, da. Vorbim de persoane pe numele cărora s-au distrus nişte dosare. Unele în 1989 şi asta rezultă din procesul verbal, sunt datate. În timpul Revoluţiei. Ştiţi când a venit ordinul de distrugere, la o oră, nicio oră după ce s-a ridicat elicopterul. Pe 22 decembrie, la ora 13”, a precizat Germina Nagâţ.

Ea a mai fost întrebată dacă acest ordin a venit de la Iulian Vlad.

Iulian Vlad a negat tot timpul, dar probabil că a minţit. S-a dus către toate judeţenele de Securitate la telefon, deci telefonic. A fost un ordin telefonic. Oamenii au notat că au primit ordinul telefonic şi au distrus. Ce era în fişete, s-a dus, tocat, s-au ars”, a mai declarat Germina Nagâţ.

Despre minorii recrutaţi de Securitate în anii ’80: „E una din cele mai sinistre teme/ Am crezut că ne ducem spre 10.000 de copii. Sunt mult mai mulţi. Vor fi cel puţin dublu

Germina Nagâţ, membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a declarat că minorii recrutaţi de Securitate în anii ’80 reprezintă una dintre cele mai sinistre teme care se găsesc în arhiva CNSAS, precizând că iniţial a crezut că este vorba de 10.000 de copii care au fost colaboratori, dar crede că numărul acestora este cel puţin dublu. Germina Nagâţ a fost întrebată, duminică, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, ce poate spune despre minorii care au colaborat cu Securitatea în anii ’80.

Este una dintre cele mai mai sinistre teme care se pot documenta în arhiva asta, credeţi-mă. Noi am crezut iniţial că o să ne ducem spre 10.000 de copii. Sunt mult mai mulţi. Vor fi cel puţin dublu. Vorbim despre foşti elevi de liceu, mai ales în anii ‘80, care acum sunt oameni tineri în activitate, au 40 şi ceva de ani. La tema asta noi am ajuns văzându-i pe listele de candidaţi. Deci, foarte mulţi dintre minorii recrutaţi atunci au fost, să zicem, în ultimele două mandate, verificaţi de CNSAS din oficiu pentru că erau pe listele de candidaţi. În special la locale, acolo sunt multe speţe”, a afirmat Germina Nagâţ.

Ea a menţionat că dacă notele informative au fost date atunci când aveau sub 16 ani, legea îi exonerează, iar dacă le-au făcut când aveau între 16 şi 18 ani, atunci vor fi declaraţi colaboratori.

Dacă sunt notele sub 16 ani, legea îi exonerează. Dacă sunt între 16 şi 18 ani şi au conţinutul pe care vi l-am spus, merg la tribunal, nicio problemă, deci vor fi declaraţi colaboratori. Dar totuşi, povestea asta nu e atât de simplă. E o dimensiune etică foarte dureroasă. Cum judeci acum un adult, dar care atunci era un elev care a fost recrutat în şcoală de cele mai multe ori. Deci astea din anii ’80, care sunt pe bandă pur şi simplu, adică sunt tipizate de angajamente pentru că erau atât de multe recrutări, că nici nu mai merita să-i pui să scrie angajamentul, le dădeai să completeze o jumătate de foaie cu mânuţa lor şi asta era tot”, a explicat reprezentanta CNSAS.

Întrebată dacă există copii care şi-au turnat părinţii, Germina Nagâţ a răspuns: „Nu am văzut turnătoriile despre părinţi, dar despre prieteni şi colegi am văzut foarte multe şi toate triste. Vezi scrisul ăla de copil chinuit caligrafic de multe ori, mai ales la ţară, şi inocenţa cu care fac rău, oarecum. Deci spun lucruri grave cu cea mai mare seninătate. Adică nu simţi nicio reţinere pentru că o fac cu convingerea că e ceva foarte bun, foarte corect. Deci vezi minţile unor copii făcute praf. Adică, corupte. Este o corupere de minori asta pentru mine”.

Ea a mai afirmat că nu vede profesorii în acest peisaj, menţionând că ei nu aveau cum să lipsească atât timp cât recrutările aveau loc în unităţi de învăţământ.

Şi ce mă îngrozeşte când mă apropii de subiectul ăsta care are atâtea victime este că nu văd profesorii. Nu-i văd. Eu am fost profesor foarte scurt timp înainte de ‘89 şi după. Dacă ai o recrutare în şcoală, din filmul ăsta nu poate să lipsească nici profesorul, nici directorul şi nu le văd şi nu le aud vocile. Nu am văzut pe nimeni. Avem mărturii la CNSAS, au venit oamenii şi-au văzut dosarele, au stat de vorbă cu noi, unii ne-au scris să ne explice din dosar cum au ajuns să fie agăţaţi pe terenul de sport sau, în sfârşit, şi nu a venit niciun profesor către CNSAS să ne spună: ”Domnilor, am fost profesor în anii aia şi iată, ştiu ce se întâmpla, eu îl duceam pe copil în cancelarie”,  când era acum liber. Nu putea ofiţerul să îl scoată pe elev din clasă sau să îl ţină după program fără ştirea celor din şcoală. Nu are cum, pentru că se iau referinţe despre situaţia la învăţătură. Se completează o fişă şi în care scrie că învaţă bine, nu are probleme la purtare. Informaţiile astea nu poţi să le iei de oriunde, le iei de la sursă, le iei de la cadrul didactic. E foarte dureros subiectul şi este dureros şi pentru că e aruncată în derizoriu chiar de foştii ofiţeri. Dacă aţi vedea, aţi cerceta tema să vedeţi care sunt comentariile lor pe bloguri sau în diverse locuri, să vedeţi că ei se amuză pur şi simplu”, a transmis Germina Nagâţ. 

De ce refuză SIE, Armata și MAI să trimită documente ale fostei Securității la CNSAS

Germina Nagâţ, membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a afirmat că au fost primite puţine dosare de la SIE, de la Ministerul Apărării şi de la Ministerul Afacerilor Interne, precizând că trebuie deschis acest front şi că trebuie recuperat ceea ce este de recuperat. Germina Nagâţ a fost întrebată, duminică, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, despre arhivele pe care ar trebui să le trimită la CNSAS, SIE, Armata.

De la SIE avem 20.000 de cote. Nu ştim câte sunt asta din total. Nu avem un bilanţ la nivelul anului ’90, Ce a lăsat SIE în arhivă ca să ştim? Ne-au dat jumate, ne-au dat un sfert, nu ştim. La MApN, de la Direcţia a lV-a, avem iarăşi foarte puţine dosare de urmărire, 400 şi ceva. Le găsiţi în raportul CNSAS, este ridicol. Vă daţi seama că nu puteau fi doar atâţia urmăriţi. De la MAI avem această imensă problemă cu arhivele fostelor miliţii, unde, la ţară, Miliţia făcea treaba Securităţii. Erau recrutaţi şi se ţinea legătura cu ei de către postul de miliţie. Plus anchetele de miliţie care deghizau cazuri politice. Deci, va trebui să începem să deschidem frontul ăsta şi să recuperăm ce e de recuperat, pentru că ţine de represiune şi de poliţie politică, nu ţine de dreptul comun, de fapte de drept comun. Mai e mult de lucru, din păcate”, a transmis Germina Nagâţ.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.