Elevii încep, luni, anul şcolar 2025 – 2026, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, însă sindicatele din Educaţie au anunţat că vor boicota începutul de an şcolar, vor picheta sediul Executivului şi vor organiza un marş de protest până la Palatul Cotroceni. Ziua care ar fi trebuit să fie una a emoției și a bucuriei pentru sute de mii de copii se transformă într-un moment amar: multe săli de clasă vor rămâne goale pe 8 septembrie. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a decis să boicoteze festivitățile de deschidere, acuzând Guvernul că distruge sistemul de educație prin măsuri abuzive.
„Dragi colegi, Prima zi de şcoală nu poartă în acest an nicio urmă de bucurie, nicio notă de optimism şi în niciun caz nu poate fi vorba despre o sărbătoare.Ne-am fi dorit ca împreună cu elevii noştri, să transformăm data de 8 septembrie într-o amintire frumoasă. Nu suntem însă noi de vină pentru această situaţie, ci Guvernul iresponsabil care este dispus să distrugă sistemul de învăţământ românesc prin măsurile pe care le adoptă”, a transmis liderul FSLI, Simion Hăncescu.
Acesta acuză că „marea reformă” promovată de Executiv înseamnă, de fapt, venituri mai mici pentru profesori și o finanțare redusă pentru educație:„Creșterea normei didactice, una dintre măsurile cu care se mândrește actualul Executiv, înseamnă, în realitate, o tăiere mascată a veniturilor încasate de cadrele didactice cu 10-20%. Este ceea ce Guvernul Bolojan nu recunoaşte!”
Hăncescu s-a adresat direct copiilor și părinților, subliniind consecințele dramatice ale politicilor impuse:„Forţarea cadrelor didactice să predea mai multe materii, din arii curriculare diferite, doar pentru a-şi face norma didactică, înseamnă reducerea calităţii în educaţie.Reducerea fondurilor de la educaţie înseamnă şcoli cu mai puţine dotări, oameni care vor pleca din sistemul de învăţământ, calitate redusă, deci bătaie de joc la adresa acestei naţiuni!”
„Nu aceasta este prima zi de şcoală pe care ne-am dorit-o, ci pe care guvernanţii au pregătit-o, pentru noi toţi: angajaţi ai educaţiei, elevi şi părinţi!În multe unităţi de învăţământ sălile de clasă vor fi în data de 8 septembrie goale, o imagine sumbră a ceea ce va fi educaţia din această ţară!Vă mulţumim, dragi elevi şi părinţi că înţelegeţi cauza pentru care luptăm împreună!”, a adăugat liderul sindical.
Luni, profesorii ies în stradă. Marșul anunțat de FSLI va porni la ora 11:00 din Piața Victoriei și se va încheia la Palatul Cotroceni. În același timp, ministrul Educației, Daniel David, le transmite părinților și elevilor că porțile școlii vor fi deschise:„Cred că școala este în primul rând a copiilor, așa că îi așteptăm luni, împreună cu părinții. Cadrele didactice și personalul auxiliar/administrativ îi vor primi în școli și în clase.”
Profesori din toată țara vin, astăzi, la cel mai mare protest anunțat din ultimii ani. Zeci de mii de oameni sunt așteptați în fața Guvernului pentru a protesta față de măsurile impuse de Guvernul Bolojan fără dezbatere publică, măsuri menite să taie și mai mult de la oamenii simpli, amărâți, în timp ce bogații rămân în continuare protejați. Cu noaptea în cap, dascăli din toate zonele ale țării au pornit cu autocare către Capitală. Aceștia se opun tăierii salariilor și a burselor. Inclusiv studenții și-au anunțat prezența la marele protest. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”, în numele membrilor de sindicat și al tuturor salariaților din învățământul preuniversitar și universitar, vor organiza mâine, 8 septembrie 2025, în București, un miting în Piața Victoriei, urmat de un marș de protest până la Palatul Cotroceni. Această acțiune de protest este expresia nemulțumirii profunde a personalului din educație față de refuzul constant al Guvernului de a abroga prevederile din Legea 141/2025″, au transmis duminică sindicaliștii de la FLSI România.
Săptămâna de vacanţă, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, este programată în intervalul 9 februarie – 1 martie 2026.Programele „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde” se vor desfăşura în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, în baza deciziilor luate de unităţile de învăţământ.Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 5 iunie 2026.Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 12 iunie 2026, iar pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 26 iunie 2026.
Anul şcolar 2025-2026 se structurează, pe intervale de cursuri şi intervale de vacanţă, astfel:
* intervale de cursuri
– de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025;
– de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie;
– de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor şcolare;
– de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor şcolare, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
– de miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026;
* intervale de vacanţă:
– de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;
– de sâmbătă, 20 decembrie, 2025, până miercuri, 7 ianuarie 2026;
– o săptămână, la decizia inspectoratelor şcolare, în perioada 9 februarie – 1 martie 2026;
– de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marţi, 14 aprilie 2026;- de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.
În ziua de 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei – şi în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.
Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 8 septembrie 2025-3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.La clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi din învăţământul profesional, în perioadele dedicate programelor „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde” se organizează activităţi de instruire practică, urmărind şi scopul acestor programe.La clasele din învăţământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde” se organizează activităţi de instruire practică.
În situaţia suspendării cursurilor conform regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, măsurile privind parcurgerea integrală a programei şcolare prin modalităţi alternative stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ nu se dispun în perioada vacanţelor şcolare.Calendarul examenelor şi al evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire, respectiv de certificare/atestare a calificării profesionale/a competenţelor, precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului Educaţiei şi Cercetării.În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot aproba, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.Solicitarea de modificare a structurii anului şcolar se face după consultarea consiliului reprezentativ al părinţilor din unitatea/unităţile de învăţământ respectivă/respective.Aprobarea modificării structurii anului şcolar se acordă în condiţiile asigurării parcurgerii integrale a programei şcolare, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii, la examenele şi evaluările naţionale.
15.000 de posturi desființate, pentru o economie de 10%
Premierul Ilie Bolojan a explicat cum a decis guvernul să intervină rapid în sistemul de educație pentru a arăta Comisiei Europene că România taie din cheltuieli. Măsura: creșterea normei de predare pentru profesorii titulari și dispariția a circa 15.000 de posturi. Bolojan a acordat un interviu jurnalistului Radu Buzăianu, unul dintre cei mai vocali susținători ai săi din presă. Interviul a apărut cu o zi înainte de începerea școlii.
„Am crescut norma cu două ore la profesorii din România. Nu mai predau 18 ore. Cei care aveau 18 ore predau 20 de ore. Cei care aveau 16 ore pe săptămână predau 18 ore”, a spus premierul.Explicația sa arată mecanismul: „Avem 150.000 de titulari în sistemul de învățământ preuniversitar și 30.000 de posturi vacante. Aceste posturi erau ocupate la plata cu ora sau de suplinitori. Dacă erau ocupate la plata cu ora, ca și plată pe oră era la o valoare dublă față de contractul de muncă. O mărire cu 10% la 150.000 de titulari a însemnat desființarea unor posturi suplimentare, adică 15.000 de posturi”.
Bolojan insistă că nu e vorba de o tăiere salarială, ci de eficiență: „Nu li s-au tăiat salariile, dar e adevărat că pentru acele câștiguri trebuie să lucreze două ore în plus. Pentru o parte din profesori nu mai sunt atâtea ore suplimentare prin care își rotunjeau veniturile sau prin care intrau suplinitori în sistem. Practic, ne-a redus cheltuielile cu mai mult de 10% în fiecare an de acum înainte, introducând și un plus de calitate, pentru că numărul de suplinitori va fi mult mai mic, iar titularii vor preda la mai multe clase”.
Premierul afirmă că a fost o decizie forțată de situația fiscală și de presiunea europeană: „Aceste măsuri au trebuit luate pentru că nu mai aveam timpul necesar. Se știa și erau în programul de guvernare, deci nu era loc de întors. În momentul în care s-a format guvernul, deja primisem informații despre deficit. Au fost două-trei săptămâni de discuții la Finanțe: se poate, de unde se poate reduce, care e situația, erau corespondențele cu Comisia Europeană, notificările de la Comisie. Deci nu a fost efectiv altă posibilitate”.Ca justificare finală, Bolojan a adus în discuție riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk”, ceea ce ar fi blocat investițiile și creditele externe: „Gândiți-vă că în momentul în care o țară intră și este cotată ca o țară junk, adică nu merită să investești, orice investiție este ca un gunoi. Apetitul să te crediteze cineva scade foarte mult”.
Polemic, mesajul premierului e clar: profesorii au fost prima linie de sacrificiu pentru a salva ratingul de țară. Oficial, măsura e prezentată drept „eficiență și plus de calitate”. În realitate, clasele devin mai aglomerate, profesorii mai împovărați, iar „economia” bugetară se face pe spatele Educației — exact acolo unde politicienii promit de ani de zile că vor investi „pentru viitorul României”.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google