Ciucă, după întâlnirea cu Gavriliţa: „Vom încheia un nou acord de acordare de asistenţă financiară a Moldovei”

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că în urma discuţiilor purtate, joi, cu prim-ministrul moldovean, Natalia Gavriliţa, s-a exprimat, între altele, dorinţa încheierii unui nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă pentru Republica Moldova, stabilindu-se, totodată, organizarea unei noi şedinţe a celor două guverne la începutul anului viitor.

Convorbirile noastre de astăzi au stabilit reperele concrete ale cooperării noastre în perioada următoare pe baza Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi pornind de la comunitatea de limbă, cultură şi istorie. De asemenea, plecăm de la Foaia de Parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România-Republica Moldova, semnată în marja vizitei doamnei preşedinte (a Republicii Moldova, Maia Sandu – n.r.) şi care inventariază toate iniţiativele sectoriale de interes prioritar”, a afirmat Nicolae Ciucă în cadrul declaraţiilor de presă comune susţinute alături de omologul de la Chişinău.

El a adăugat că vizita la Bucureşti a premierului moldovean marchează continuarea efortului comun de punere în practică a agendei bilaterale, care este „ambiţioasă şi orientată spre viitor”.

Am stabilit, de altfel, să avem o conclucrare intensă, pragmatică şi eficientă, nu doar la nivel de premieri, ci şi la nivelul fiecărui membru al Guvernului”, a adăugat Ciucă.

Şeful Executivului de la Bucureşti a precizat că în cadrul discuţiilor a mulţumit omologului moldovean pentru sprijinul deosebit acordat de echipele medicale din Republica Moldova în luna noiembrie, în contextul unui val 4 virulent al pandemiei de COVID-19 în România. Potrivit acestuia, discuţiile purtate au fost „foarte aplicate” pe „o gamă largă de teme”.

Am evidenţiat interesul comun pentru extinderea cooperării în domeniul economic. Avem un punct de plecare excelent, România este primul partener comercial al Republicii Moldova. Ne dorim, însă, mult mai mult, susţinem consolidarea investiţiilor româneşti în Republica Moldova şi pentru aceasta va fi nevoie de îmbunătăţirea mediului de afaceri în Republica Moldova, astfel încât să fie mai atractiv pentru investitorii români şi nu numai”, a mai declarat Ciucă.

Acesta a punctat că agenda bilaterală este una „bogată”, cu „proiecte clare şi de impact” pentru cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului.

Dorim să încheiem într-un orizont de timp cât mai apropiat un nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova. Vechiul acord, semnat în 2010, a ieşit din vigoare anul acesta, în luna martie, dar ne-am angajat împreună să depunem eforturi, astfel încât să putem să prelungim valabilitatea acestuia”, a arătat Ciucă.

Alte subiecte prioritare pentru cele două ţări sunt interconectarea energetică şi implementarea proiectelor de infrastructură.

Şi mă refer aici la interconectarea liniilor electrice între România şi Republica Moldova. Urmărim, de asemenea, implementarea proiectelor de infrastructură cu rol central în conectarea Republicii Moldova la spaţiul european, prin România, cu accent deosebit asupra construcţiei podului rutier de la Ungheni sau asupra consolidării podului rutier Galaţi-Giurgiuleşti”, a explicat Ciucă.

Acesta a precizat că un alt subiect de interes care a fost discutat se referă la reducerea tarifelor de roaming.

„În acest sens, încurajăm discuţiile la nivelul autorităţilor de reglementare şi al operatorilor de telefonie mobilă din cele două state pentru a găsi cât mai rapid soluţii”, a completat el.

Premierul român a menţionat şi celelalte domenii de interes pentru dezvoltarea unor proiecte comune: justiţia şi afacerile interne, sănătatea, educaţia, munca, agricultura, cercetarea, cultura, mediul, apele şi pădurile, precum şi asistenţa oficială pentru dezvoltare.

Sunt, aşadar, proiecte cu impact pozitiv pentru toţi cetăţenii, de susţinere a procesului de reforme şi a demersului lor, de dezvoltare şi modernizare. În acelaşi timp, aceste acţiuni deţin o relevanţă strategică dacă ne gândim, spre exemplu, la acţiunile care vizează creşterea rezilienţei prin consolidarea securităţii energetice. Sunt proiecte menite să întărească traseul european al Republicii Moldova, să reconfirme apartenenţa sa la setul de valori pe care se întemeiază Uniunea Europeană, să sprijine eforturile autorităţilor Republicii Moldova pentru creşterea sustenabilă a nivelului de trai al populaţiei, combaterea fermă a corupţiei, consolidarea statului de drept, modernizarea administraţiei şi a sistemului de educaţie sau creşterea rezilienţei sistemului sanitar”, a mai afirmat Ciucă.

Nu în ultimul rând, premierul român a anunţat că a convenit cu şefa Executivului de la Chişinău organizarea unei şedinţe comune a celor două guverne la începutul anului viitor.

Am convenit cu doamna prim-ministru Gavriliţa să ne revedem curând, la începutul anului viitor, la o nouă şedinţă comună a celor două guverne. În răstimpul rămas, vom lucra îndeaproape pentru avansarea accelerată a proiectelor bilaterale în domeniile cheie. Există deschidere şi un climat de încredere fără precedent în planul relaţiilor bilaterale. Înţelegem să fructificăm în mod hotărât această fereastră de oportunitate, precum şi dialogul dinamic la nivel prezidenţial, parlamentar şi guvernamental „, a mai declarat Ciucă.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, a declarat, după întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă, că România a fost alături de Moldova în momentele cele mai grele din ultimii ani – pandemia de COVID-19 şi criza energetică.

Este o deosebită o onoare pentru mine să fiu primul premier pe care îl primiţi la Palatul Victoria în cadrul unei vizite oficiale. Cred că însuşi acest fapt reflectă relaţia specială privilegiată dintre Republica Moldova şi România, o relaţie bazată pe comunitate de limbă, cultură şi istorie, cât şi pe ataşamentul profund faţă de valorile fundamentale europene. Mă bucură, totodată, că am ocazia să vizitez Bucureştiul la doar două săptămâni după ce s-a aflat aici preşedinta Maia Sandu, când a fost semnată şi noua Foaie de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare dintre Republica Moldova şi România. Avem şansa istorică să transformăm comunitatea de limbă într-o comunitate a marilor proiecte în beneficiul oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului prin construirea la propriu şi la figurat de noi poduri, fie că vorbim de interconexiunea în sfera energetică, fie că discutăm despre racordarea infrastructurii de transport din Republica Moldova la reţelele europene, fie că punem bazele facilitării telecomunicaţiilor între cele două maluri”, a afirmat Natalia Gavriliţa într-o declaraţie de presă comună cu Nicolae Ciucă.

Ea a apreciat că o mai bună integrare economică comercială şi în domeniul infrastructurii a României şi Republicii Moldova este garanţia unei integrări accelerate a ţării sale în Uniunea Europeană.

România a fost alături de Republica Moldova în momentele cele mai grele din ultimii ani: pandemia de COVID-19 şi criza energetică. Doresc să mă folosesc de această ocazie pentru a adresa mulţumirile noastre cele mai sincere pentru solidaritatea generoasă a României faţă de cetăţenii noştri, care au beneficiat de sute de mii de doze de vaccin anti-COVID, sau faţă de medicii din Republica Moldova, care au primit echipamente de protecţie şi alte materiale când acestea cu greu se puteau găsi pe pieţele internaţionale. Era de bun simţ să fim şi noi solidari atunci când am avut ocazia”, a spus Gavriliţa.

Aceasta a menţionat şi faptul că, în contextul crizei energetice, „România din nou a sărit în ajutorul Republicii Moldova” prin gazul livrat în octombrie.

De asemenea, datorită furnizării conductei de transport a gazelor naturale Iaşi – Ungheni – Chişinău, Republica Moldova va putea face paşi importanţi în asigurarea independenţei şi securităţii energetice. Încă o dată vă mulţumim că ne-aţi fost şi ne sunteţi alături în această perioadă dificilă”, a adăugat Natalia Gavriliţa.

Premierul Republicii Moldova a arătat că ţara sa contează pe ajutorul României şi pentru îndeplinirea agendei Guvernului de a transforma Moldova într-un stat european modern, „în care legea şi statul de drept să stea în capul mesei, iar instituţiile să aibă capacitatea deplină de a lucra în interesul cetăţenilor şi nu în slujba unor interese particulare şi obscure”.

Lupta împotriva corupţiei reprezintă precondiţia esenţială pentru dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova. Aşa vom convinge cetăţenii noştri să revină şi să rămână acasă. Aşa vom consolida instituţiile statului, aşa vom atrage tot mai mulţi investitori să creeze locuri de muncă bine plătite pentru cetăţeni”, a susţinut Gavriliţa.

Ea a mai menţionat că Republica Moldova doreşte mai mulţi investitori din România, precizând că o prioritate absolută este ca până în 2024 să fie realizată interconectarea sistemelor energetice dintre cele două ţări, construirea de drumuri care să lege regiunile de pe ambele maluri ale Prutului, ameliorarea legăturilor feroviare între Bucureşti şi Chişinău.

Ne aflăm într-un moment unic în istoria Republicii Moldova, când toate instituţiile de vârf, Preşedinţie, Parlament, Guvern, şi-au asumat împreună, pe baza mandatului încredinţat de cetăţeni cu o largă majoritate, un proiect de ţară axat pe integrare europeană, ca reper pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor, astfel încât cetăţenii noştri să aibă încrederea că îşi pot îndeplini năzuinţele şi aspiraţiile la ei acasă. Iar acest deziderat îl vom putea realiza, aşa cum am spus, prin construcţia de noi poduri care să ne lege de Europa, iar drumul spre Europa, în mod natural, este prin România. O prioritate absolută este ca până în 2024 să realizăm interconectarea sistemelor energetice dintre România şi Republica Moldova, consolidând astfel independenţa şi securitatea noastră energetică”, a mai spus premierul moldovean.

Ea a mai arătat că, pe măsură ce situaţia pandemică o va permite, doreşte ca la Chişinău să aterizeze cât mai multe curse aeriene din România. Premierul Gavriliţa s-a referit şi la subiectul legat de tarifele pentru telefonia mobilă.

Dorinţa noastră este să atingem cât mai repede obiectivul ca în roaming să fie aceleaşi tarife ca şi în reţeaua de acasă. Dorim, totodată, să învăţăm din experienţa instituţiilor româneşti în privinţa implementării de reforme necesare pentru integrarea europeană şi de aceea ne propunem intensificarea cooperării sectoriale, a schimburilor de bune practici şi know-how”, a subliniat Gavriliţa.

I-a propus prim-ministrului Ciucă organizarea unei şedinţe comune a guvernelor Republicii Moldova şi României la începutul anului viitor.

Am toată încrederea că agenda noastră ambiţioasă va avea parte de un început în forţă în 2022. Nu a existat niciodată în istoria recentă un moment mai oportun pentru ca proiectele noastre să poată fi considerate realizabile. Dacă vom reuşi să valorificăm împreună Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, împreună cu Planul de Redresare Economică pentru Republica Moldova şi Planul Economic şi de Investiţii al Parteneriatului Estic, lista pe care am enumerat-o va putea fi completată şi cu multiple alte realizări şi alte proiecte, pe calea construcţiei unui viitor digital, verde, inovativ şi benefic pentru fiecare cetăţean, un viitor în care să păşim împreună, cu încredere, prietenie şi solidaritate”, a mai spus premierul Gavriliţa.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.