Spread the love

Ministerul Finanţelor Publice a revenit pe 19 mai 2020 pe pieţele externe şi a împrumutat 3,3 miliarde de euro într-o emisiune de eurobonduri structurată pe două tranşe, 5 şi 10 ani. Iniţial, ministerul lui Cîțu a semnalizat un împrumut indicativ de 3 miliarde de euro, dar ulterior, spre închiderea procedurii de finanţare, a suplimentat suma cu 300  de milioane de euro. Astfel, împrumutul are următoarea structură: 1,3 miliarde de euro pe cinci ani, iar celălalt cu o valoare de 2 miliarde de euro pe 10 ani.

Împrumutul a fost necesar, potrivit MFP, pentru acoperirea deficitului bugetar. Potrivit ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, România are confortul de a se împrumuta la dobânzi mici, așa cum a precizat vineri, în cadrul unei emisiuni televizate.

„Acest împrumut de pe piețele internaționale, unde interesul a fost major – a fost cea mai de succes emisiune pe perioadă de criză în acest moment și vorbim la nivel global. Avem acest confort al finanțării și avem confortul că investitorii au încredere în acest guvern în aceste zile. Am văzut rezultatele pentru primul trimestru, execuția bugetară pentru luna aprilie. Lucrurile arată OK în acest moment. În ceea ce privește evoluția pieței financiare, sunt lucruri diferite. Banca centrală are decizia, dar am văzut deja în piața financiară că măsuri luate până acum de banca centrală încep să se vadă și ROBOR-ul și alte dobânzi scad aproape în fiecare zi. Statul se împrumută de pe piața internă la dobânzi mai mici decât ne împrumutam în decembrie anul trecut și, ușor-ușor, revenim la nivelul de dinaintea crizei. Această relație bancă centrală – MFP funcționează”, a spus Florin Cîțu.

Ministrul Finanțelor susține că România are un echilibru financiar, destabilizarea venind din Parlament, unde majoritatea PSD propune măsuri populiste. De asemenea, Cîțu a mai precizat că investitorii se înghesuiesc să investească în obligațiunile României, în ciuda perioadei de criză.

„Sunt două scenarii pe care le vom prezenta, cu riscurile aferente, dar ca o discuție generală este avertismentul pe care eu l-am dat politicienilor populiști din Parlament, pentru că de acolo vine pericolul destabilizării finanțelor publice. Aceste proiecte de legi care scad veniturile bugetului și cresc cheltuielile fără nici un fel de analiză fundamentată, pun în pericol ceea ce noi astăzi avem în buget – plata pensiilor, a salariilor. Acest guvern nu ia în calcul nici o măsură de austeritate, așa cum a fost definită austeritatea în 2010. Au crescut veniturile în sectorul bugetar, pensiile plătite la timp de fiecare dată. Nu am trecut prin șomaj tehnic așa cum a trecut sectorul privat, dar reforma aparatului administrativ continuă, care va reduce costurile pe termen lung și este deja informatizat. (…) Informatizarea înseamnă o reconfigurare a aparatului administrativ. Vorbim aici de măsuri pe termen lung care să ajute administrația publică, să fie mai eficientă, dar nu s-a luat în calcul niciodată tăiere de salarii sau de pensii. Am plătit salarii mărite în acest an, pensii la timp, chiar mai devreme, șomaj tehnic, ajutor social. Această marotă aruncată de socialiști trebuie să dispară. Este vorba de administrație publică suplă și eficientă și acest lucru se face în timp. Am început acest guvern cu 16 ministere, în loc de 27 câte aveam în celălalt guvern și funcționează foarte bine. (…) România este țara cu cea mai mare creștere economică din UE, chiar dacă am început măsurile de a izola populația și starea de urgență înainte de multe alte țări. Dacă ne comparăm cu Bulgaria, care a introdus stare de urgență cu două săptămâni mai târziu, România a avut un rezultat economic mult mai bun. Chiar și dacă ne comparăm cu estimările specialiștilor care spuneau că economia o să se contracte cu aproape un procent pe primul trimestru, am avut o creștere de 0,3%. (…) Investitorii au venit în număr foarte mare să investească în obligațiunile României”, a mai spus Florin Cîțu.

PE ACELAȘI SUBIECT:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *