Cîţu, despre refugiaţii din Ucraina: „Vreau să li se ofere TOATE condiţiile!” Ce presupune statutul de refugiat în România
Preşedintele PNL, Florin Cîţu a declarat, vineri, la Parlament, că a avut o discuţie cu preşedinţii de Consilii Judeţene şi primarii liberali, din zonele de graniţă cu Ucraina, şi le-a spus că trebuie să fie pregătiţi, să ofere toate condiţiile refugiaţilor care vin în România. El a precizat că autorităţile locale pot asigura cu fonduri aceste cheltuieli şi apoi să fie decontate de către Guvern.
„Ministerul Afacerilor Interne pregăteşte documentaţia, sunt pregătiţi. (..) Ministrul Lucian Bode va veni cu detalii dar România este pregătită”, a spus preşedintele PNL.
Florin Cîţu a spus că a avut o discuţie şi în interiorul partidului. „Noi la graniţă avem şi preşedinţi de CJ, şi Maramureş şi în Suceava, avem şi primari, am discutat şi le-am spus că trebuie să fie pregătiţi, să ofere toate condiţiile celor care vin în România, să îi cazeze, să le ofere toate condiţiile pentru ca aceştia să nu sufere. Este un moment dificil cei care sunt în PNL, primarii noştri de la graniţă, preşedinţii de CJ, deja de ieri au luat măsuri şi sunt pregătiţi.
Liderul PNL a mai spus că a avut o discuţie şi cu Gheorghe Flutur, la Suceava. „Este pregătit, ştiu că în dimineaţa aceasta se întâlnea cu primarii din zonă”, a arătat el.
Despre tabere de refugiaţi, Cîţu a arătat că nu ştie dacă vor fi tabere. „Deocamdată folosesc resursele pe care le au, sunt pensiuni, tot ce e nevoie, dacă numărul este mai mare. În acelaţi timp, nu trebuie ăs se oprească acolo, putem să îi aducem mai jos”, a spus Florin Cîţu, el arătând că a discutat cu preşedinţii de CJ liberali pentru a identifica zonele unde aceşti refugiaţi din Ucraina pot fi transportaţi.
Despre costurile cu aceşti refugiaţi, Florin Cîţu a afirmat că o variantă este, ca în perioada pandemiei, să fie suportate de autorităţile locale şi apoi decontate de la Guvern. „Asta este ceea ce văd eu cel mai simplu, în acest moment”, a afirmat el, precizând că nu are o astfel de evaluare privind costurile.
Poliţia de Frontieră anunţă o creştere cu peste 87% a traficului de persoane la graniţa cu Ucraina
Poliţia de Frontieră anunţă, vineri, o creştere cu peste 87% a traficului de persoane la graniţa cu Ucraina, pe sensul de intrare înregistrându-se 10.624 persoane. De asemenea, s-a înregistrat o creştere de peste 31% la graniţa cu Republica Moldova. Numărul cetţenilor ucraineni care au făcut formalităţile de intrare în România este mai mare cu 150% faţă de o zi obişnuită.
„În data de 24.02.2022, într-un interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au efectuat formalităţile de control aproximativ 111.817 persoane, cetăţeni români şi străini, dintre care 58.268 persoane au fost pe sensul de intrare în ţară, iar 53.549 persoane pe cel de ieşire. Comparativ cu ziua anterioară, 23.02.2022, când valorile de trafic la nivel naţional au fost de 93.060 de persoane (46.901 pe sensul de intrare în ţară, 46.159 pe sensul de ieşire) s-a înregistrat o creştere de 20%”, a transmis, vineri, Poliţia de Frontieră.
Sursa citată a precizat că, la frontiera cu Ucraina, numărul total de cetăţeni români şi străini a fost de 12.220 de persoane, dintre care 10.624 pe sensul de intrare în ţară.
„Comparativ cu data de 23.02.2022, când s-au înregistrat 6.519 persoane (4.041 pe sensul de intrare în ţară), s-a constatat o creştere cu 87,5%. La frontiera cu Moldova, valorile de trafic au fost de 18.728 persoane (dintre care 12.055 pe sensul de intrare în ţară), iar în ziua anterioară au fost 14.228 persoane (7.972 pe sensul de intrare în ţară) – creştere de 31,6%”, a mai precizat Poliţia de Frontieră.
Potrivit sursei citate, la nivel naţional, au efectuat formalităţile de control 14.068 cetăţeni ucraineni, dintre care 10.408 pe sensul de intrare în România, fiind înregistrată o creştere cu 150%. Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 7.422 cetăţeni ucraineni, iar la cea cu Republica Moldova au intrat 2.193.
„În data de 24.02.2022, 11 persoane au solicitat acordarea unei forme de protecţie a statului român în punctele de trecere a frontierei, acestea urmând a fi preluate de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări”, a mai transmis Poliţia de Frontieră.
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a vorbit despre refugiații care au sosit în România din Ucraina, dar și despre persoanele care au sosit în țară fără să solicite azi și locuiesc la hoteluri, prieteni sau rude. Lucian Bode a anunțat că în România, până vineri la orele prânzului, un număr de 11 cetățeni din Ucraina au solicitat azil, aflându-se în centrele specializate din țara noastră. Totodată, ministrul Afacerilor Interne a vorbit și despre gradul de ocupare al centrelor de refugiați din țara noastră.
Ce presupune statutul de refugiat în România
Lucian Bode a explicat ce presupune statutul de refugiat în România, în contextul valului mare de cetățeni ce sosesc din Ucraina, având în vedere violențele de la Kiev și din restul țării.
„Pe teritoriul României, în ultimele 24 de ore, au rămas 6.964 de persoane. (…) Din 10.624 de persoane intrat pe teritoriul României, doar 11 au solicitat azil în România și se află în acest moment în centrele noastre de azil. Avem aproximativ 1.100 de locuri disponibile, iar gradul de ocupare din acest moment este de 50%. (…) S-a discutat foarte mult despre statutul de refugiat (…) Statutlu de refugiat, conform legii, este o formă de protecție internațională, prin care statul român recunoaște calitatea de refugiat, în condițiile legii”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, în timpul conferinței de presă de vineri.
Cât timp pot sta în Românii cetățenii străini care nu solicită azil
Lucian Bode a explicat ce diferențe există între cetățenii străini care au solicitat statutul de refugiați și azil în țara noastră, cât și cei care au intrat în România în baza pașaportului și sunt considerați „turiști”, ei locuind la rude sau fiind cazați în hoteluri.
„O să vă întrebați ce statut au cei care nu au solicitat azil, pentru că ei au ajuns în România. Accesul în țară s-a făcut pe baza unui pașaport biometric, mai exact cei care dețin pașapoarte care au elementele de securitate ale UE, intră în România conform legii și pot rămâne maximum 90 de zile, în decursul oricărei perioade de 180 de zilei. Așa că ei pot rămâne legal în România maxim 90 de zile, în decursul unei perioade de 180 de zilei. Nu discutăm despre intrări frauduloase (…) Este foarte important ca românii să știe câți cetățeni au solicitat azil și în ce condiții”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, în timpul conferinței de presă de vineri.
PE ACELAȘI SUBIECT: