Tăcerea suspectă care s-a așternut brusc peste contul de TikTok al președintelui Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, nu este deloc întâmplătoare, ci ascunde un adevărat dezastru de culise care a transformat marele proiect de modernizare a drumurilor județene într-o comedie a erorilor cu iz de sabotaj. În spatele lipsei de videoclipuri triumfale se află povestea drumului DJ 393, aflat în curtea Asociației de Dezvoltare Durabilă Constanța, unde meciurile de orgoliu dintre greii locali au distrus la propriu o lucrare de milioane. Totul a pornit de la războiul intern din conducerea RAJA, unde directorul general Aurel Presură se vede acum în pericol de a fi schimbat din funcție. Ironia maximă face ca întreaga manevră de mazilire să fie coordonată chiar de propriul său angajat, domnul Stelian Budeș, un ilustru acordeonist reprofilat în administrație. Cu o agendă zilnică ce pare să sfideze legile fizicii și ale timpului, domnul Budeș reușește performanța de a bifa simultan trei locuri de muncă: este președinte al ADD Constanța, angajat RAJA în țară și, cireșica de pe tort, ocupantul unui post călduț la biroul RAJA din Bruxelles, oraș în care nici măcar nu activează. Pentru această impresionantă jonglerie administrativă, acordeonistul încasează lunar o sumă frumușică de aproximativ 13.000 de euro, iar de pe margine își privește liniștit șeful care l-a promovat ani de zile, așteptând să-i ia locul.
Văzându-se lucrat chiar de propriul subaltern pe care l-a crescut la sân, micul nostru securist cu carnet de partid la PNL, Aurel Presură, a decis că răzbunarea este un preparat care se servește cu asfalt proaspăt și a executat o manevră tehnică de o măiestrie desăvârșită, menită să-i bulească aproape definitiv proiectul de suflet al lui Mitroi. Mai exact, specialiștii RAJA au primit binecuvântarea să amplaseze rețeaua de canalizare fix pe axul central al drumului DJ 393, în apropiere de Techirghiol.
Pentru un cetățean neavizat, asta ar putea suna doar ca o alegere neinspirată, însă în ingineria rutieră reprezintă o adevărată catastrofă tehnologică. Amplasarea căminelor de vizitare și a conductelor chiar pe linia mediana a carosabilului distruge din start portanța drumului. Din cauza supraridicării ulterioare a capacelor și a rețelei, toată structura de rezistență a drumului este compromisă: stratul de fundație din piatră spartă și nisip se destabilizează la prima compactare, iar asfaltul turnat peste această improvizație este condamnat la crăpături instantanee și lăsări severe. Practic, întreaga documentație tehnică a fost aruncată la gunoi, iar proiectul inițial a fost stricat iremediabil.
Soluția găsită peste noapte presupune spargerea a ceea ce s-a lucrat, reluarea șantierului de la zero, reumpleri cu pietriș și nisip și o altă serie de asfaltări scumpe pe un traseu complet modificat. În timp ce banii publici se scurg în săpăturile de pe axul drumului, baronii locali își măsoară orgoliile în capace de canalizare, lăsându-l pe Florin Mitroi fără material de laudă pentru rețelele de socializare și pe constănțeni cu un drum județean transformat într-un poligon de încercare. Desigur, în avântul pionieresc, RAJA a luat-o – la propriu – pe tarlale, intrând cu lucrarea pe un teren privat, dar asta nu mai este o noutate, ci a devenit o normă la celebra companie de apă (așa cum se vede pe roz în planul de situație):
