Direcţia Generală de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene şi Banca Mondială oferă sprijin financiar şi tehnic României în implementarea reformelor, inclusiv a celor stabilite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu scopul de a sprijini tranziţia ţării către un model economic mai durabil şi prietenos cu mediul, care se bazează pe instituţii publice mai puternice şi un sector privat matur, au declarat, pentru AGERPRES, reprezentanţii celor două instituţii.
Gallina A. Vincellete, director Politici Operaţionale la Banca Mondială, a precizat că BM oferă României asistenţă financiară şi tehnică care o ajută să elaboreze şi să aplice politici economice coerente şi să accelereze reforme structurale, inclusiv cele stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi nu numai, şi să investească în furnizarea eficace de servicii publice de calitate.
„Banca Mondială este un partener de lungă durată al României, contribuind la creşterea sa transformatoare din ultimele trei decenii. Prin Cadrul de Parteneriat cu ţara, ajutăm România să abordeze unele dintre cele mai complexe şi multifaţetate provocări de dezvoltare, reflectate şi în cel mai recent diagnostic de ţară. Scopul nostru este să sprijinim tranziţia României către un model economic mai durabil şi prietenos cu mediul, care se bazează pe instituţii publice mai puternice, un sector privat matur şi o societate mai rezilientă şi mai incluzivă. În acest sens, oferim asistenţă financiară şi tehnică care ajută România să elaboreze/aplice politici economice coerente şi să accelereze reforme structurale, inclusiv cele stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi nu numai, să investească în furnizarea eficace de servicii publice de calitate şi să atingă o convergenţă cu media veniturilor din Uniunea Europeană”, a spus Gallina Vincellete.
La rândul său, Mario Nava, director general DG REFORM, a subliniat că direcţia a finanţat integral şi oferit sprijin tehnic pentru aproximativ 100 de reforme în domenii semnificative la nivelul UE şi/sau care reprezintă domenii naţionale cheie. „Direcţia Generală Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) este o direcţie a Comisiei Europene care oferă sprijin statelor membre pentru conceperea şi punerea în aplicare a reformelor structurale. Începând din 2017, prin intermediul Instrumentului de Sprijin Tehnic – IST (sau predecesorului său, Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale), DG REFORM a sprijinit România în toate domeniile importante ale economiei, oferind sprijin tehnic pentru aproximativ 100 de reforme în domenii semnificative la nivelul UE şi/sau care reprezintă domenii naţionale cheie, cum ar fi: tranziţia verde; transformarea digitală; administraţia publică şi guvernanţa; competitivitatea; competenţe, educaţie şi formare; sănătate şi îngrijirea pe termen lung; piaţa muncii, protecţia socială şi migraţie; administraţie fiscală şi gestionarea finanţelor publice, sectorul financiar şi accesul la finanţare”, a afirmat Nava.
El a adăugat că DG REFORM sprijină România pe parcursul întregului proces de reformă, oferind o combinaţie unică de expertiză din partea Comisiei Europene, a administraţiilor naţionale ale statelor membre ale UE, a organizaţiilor internaţionale şi/sau a sectorului privat. Astfel, de exemplu, IST sprijină România în ceea ce priveşte implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi 25 de reforme specifice care contribuie direct sau indirect la îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
„Imediat după începerea războiului din Ucraina, României i s-a acordat sprijin tehnic pentru 2 proiecte – unul privind integrarea refugiaţilor ucraineni şi altul pentru domeniul energetic, pentru a ajuta România să îşi reducă dependenţa de combustibilii fosili şi să pregătească capitolul REPowerEU, care a devenit o parte importantă a PNRR. Sprijinul tehnic este acordat la cerere; trebuie să înceapă cu o cerere de sprijin din partea autorităţilor statelor membre şi, prin urmare, oferă sprijin personalizat în domeniile în care România are cea mai mare nevoie de asistenţă. România este unul dintre cele patru state membre ale UE în care DG REFORM are un coordonator naţional rezident în Capitală, pe lângă unul la Bruxelles, pentru a oferi autorităţilor române cel mai bun sprijin. În plus, există o strânsă colaborare cu Autoritatea de Coordonare pentru Instrumentul de Sprijin Tehnic găzduită de Secretariatul General al Guvernului României”, a explicat directorul CE.
Pentru punerea în aplicare a proiectelor de sprijin tehnic, DG REFORM poate selecta organizaţii internaţionale ca parteneri locali pentru a oferi sprijin statelor membre. Proiectele rămân finanţate integral din bugetul UE şi sunt puse în aplicare în parteneriat şi cu sprijinul deplin al DG REFORM. În România, DG REFORM şi Banca Mondială au colaborat pentru a sprijini Guvernul României în mai multe domenii strategice, contribuind la consolidarea capacităţii instituţionale în administraţia publică, promovarea tranziţiei verzi şi a celei digitale, precum şi la creşterea economică inclusivă.
În contextul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), sprijinul tehnic acordat Guvernului României se axează pe implementarea sistemului de management şi de monitorizare a punerii în aplicare a planului, pentru a optimiza rezultatele acestuia. Unul dintre principalele rezultate ale acestui parteneriat constă în operaţionalizarea platformei Status PNRR, o platformă web internă care facilitează colaborarea dintre Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, responsabil cu coordonarea PNRR, şi toţi coordonatorii de reforme şi investiţii din alte ministere.
„Platforma este inovatoare, în sensul că permite planificarea, monitorizarea şi raportarea în timp real a măsurilor din PNRR, evidenţiind riscurile potenţiale şi semnalând situaţiile în care implementarea ar putea fi afectată. Suntem încântaţi să constatăm că toate instituţiile responsabile cu implementarea reformelor şi a investiţiilor din PNRR utilizează în prezent platforma pentru a-şi planifica activităţile şi a raporta progresele înregistrate în direcţia atingerii jaloanelor şi a ţintelor angajate. Platforma poate fi extinsă în alte state membre ale UE”, a precizat Mario Nava.
Un alt exemplu de rezultat generat în cadrul parteneriatului dintre DG Reform şi Banca Mondială este reprezentat de două proiecte care au sprijinit dezvoltarea şi testarea Mecanismului de Alertă Timpurie în Educaţie (MATE) din România. Mecanismul identifică, sprijină şi urmăreşte parcursul elevilor români aflaţi în risc de abandon şcolar. În perioada 2020-2021, mecanismul a fost pilotat în peste 70 de şcoli şi, în anul următor, a fost extins la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei. În anul şcolar 2022-2023, MATE a fost utilizat de aproape 2.900 de şcoli din România pentru urmărirea activităţii şcolare a peste 190.000 de elevi. Aproximativ 50% au fost identificaţi ca fiind expuşi riscului de abandon şcolar. Mecanismul şi informaţiile pe care le furnizează stau la baza unor măsuri remediale implementate de Ministerul Educaţiei cu fonduri din PNRR. În plus, proiectele au furnizat sprijin tehnic pentru dezvoltarea unui modul de formare online în ritm propriu, care să le permită cadrelor didactice să înveţe cum să lucreze cu MATE. Peste 43.000 de cadre didactice din România au finalizat cursul până în prezent.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că va merge la Bruxelles pentru a încerca renegocierea PNRR-ului, asta pentru că, în prezent, acesta este structurat greșit. Ciolacu arată că, pe lângă faptul că reformele propuse sunt haotice, în PNRR sunt prevăzute, de exemplu, piste de biciclete în comune care nu au acces la apă curentă și canalizare.
Redăm dialogul dintre Marcel Ciolacu și Ion Cristoiu, în interviul pentru Aleph News:
Reporter: Acum stiti ce e in PNRR?
Marcel Ciolacu: Categoric.
Reporter: La ce ne-am angajat ca prostii?
Marcel Ciolacu: Este structurat gresit. Nu are o coerenta in aplicarea reformelor. Pensiile speciale trebuiau sa fie la pachet cu legea pensiilor. Legea salarizarii: sa vedem unde sunt prioritatile, acolo trebuiau sa fie categorii, sa fie grupate. Nu a fost o coerenta si un plan strategic de aplicare a PNRR. Sunt proiecte care nu au rost, piste de bicicleta in comune in care nu ai apa si canal. Sunt granturi in zone pe care nu puteai sa le finalizezi pana in 2026. Avem termen sa negociem PNRR pana in 31 august. O sa ajung pana atunci la Bruxelles, o sa mearga si ministrii de resort.
Reporter: Ce cereti acolo?
Marcel Ciolacu: Vom vorbi de reducerea unor granturi de 2,1 miliarde, deoarece am avut o crestere cu 0,3 peste 5%. As vrea sa il intreb pe fostul prim-ministru cat l-a dus capul ca sa piarda 2,1 miliarde? Banii sunt pierduti, dar ei solicita sa scoti banii din granturi. Avem Repower EU, sunt 1,7 miliarde care vin in plus pe energie. Aici am ajuns la un numitor comun, o sa prezentam aceste proiecte si programe. Apoi e deficitul asumat de România la un moment dat. Incalcarea deficitului e prevazuta in PNRR. Orice stat care incalca ce si-a asumat, respectiv deficitul, automat Comisia declanseaza suspendarea fondurilor. Suntem singurul stat din UE care are acord cu deficitul, desi nu doar noi am depasit deficitul. De ce? Pentru ca un Guvern a avut de 9,2 deficit! Mai clar, au fost imprumuturi de 200 de miliarde de lei facute in doi ani. Trebuie sa avem o proportie, toate pensiile sunt 100 de miliarde, deci de doua ori pensiile au fost imprumutate. Au imprumutat si alte state, dar au intors in economie sau in mariri de pensii. In doi ani nu s-a marit nicio pensie si s-a intors in economie 2%. Vreau sa aflu unde s-au dus acesti 200 de miliarde imprumutati, ca nu au fost nici in salarii, care au fost inghetate, nu au marit pensii. Nu ma deranjeaza critica, cu asta ne ocupam, dar ipocrizia ma scoate din minti! Stii foarte bine ca acum România se imprumuta sa acopere dobanzile si ratele facute de tine si ai tupeul sa fii ipocrit sa comentezi la TV?! Sunt lucruri care depasesc bunul-simt.
Reporter: Care e castigul pentru România?
Marcel Ciolacu: Toate capitolele trebuie inchise pana la 31. Sunt proiecte, le renegociem si e acel 9,4 la pensii. Avem o decizie a CCR, cred ca s-a dat motivarea la decizie, se va duce la Comisie si incepem sa negociem. Nu comentez deciziile magistratilor. Vom negocia sa inchidem jalonul. Daca am intrat cu legea in Parlament si ne-am asumat-o, negocierile cu Comisia erau pe legea existenta. Daca se aduce ceva in plus, e normal sa reincepem discutiile cu Comisia. Facem amendamentele, ca nu se discuta deciziile CCR, asta inseamna stat de drept, apoi retrecem legea prin Parlament.
Reporter: Legea era agreata de UE in PNRR?
Marcel Ciolacu: Pentru ca isi atinge tintele prevazute in reforma. Renegociem obiectiile facute de CCR. Eu nu spun daca e o decizie a CJUE ca nu imi convine. E o decizie a CCR, va trebui sa o punem in aplicare. Nu suntem un stat in care eu ca prim-ministru sunt angajatul UE. UE e o institutie politica, au functionari, e o decizie politica. Eu nu comentez deciziile UE, ii rog sa nu comenteze deciziile CCR.
Reporter: CCR nu blocheaza PNRR?
Marcel Ciolacu: Nu e corect, sunt institutii ale statului de drept care au drepturi constitutionale. CCR cu asta se ocupa. E o decizie peste CCR a CJUE ca sa nu putem comenta? Nu. Vom reusi sa explicam si vom incerca sa atingem tintele. Nu am vazut motivarea, e o proiectie pana in 2035, nu e o marire de pensionare. Sunt militari pe teatrele de operatii, asa decide statul roman, au o anumita pensie mai mare, ies la pensie mai devreme. De ce personalul de la resurse umane iese mai devreme la pensie? De ce cel care elibereaza buletine iese mai devreme? Sunt lucruri de bun simt. Eu nu am simtit o agresiune din partea Comisiei pe vreun aspect pana acum de cand sunt prim-ministru. In cazul in care incalci acordul se suspenda fondurile, România nu isi permite sa fie suspendate fondurile, ar fi un dezastru, ar aduce o instabilitate cu costuri greu de imaginat intr-un context regional complicat.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google