Premierul Marcel Ciolacu a reacționat public, luni, după valul de controverse iscat de declarațiile făcute de Dragoș Sprînceană, om de afaceri prezentat ca „emisar” neoficial al României în Statele Unite. Într-o postare pe Facebook, șeful Guvernului a transmis că opiniile exprimate de „diverși cetățeni români” care nu dețin o calitate oficială „sunt pur personale” și nu reflectă poziția statului român.
„Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate”, a scris Marcel Ciolacu.
Declarația sa vine în contextul în care Dragoș Sprînceană a făcut afirmații controversate în direct la Digi24, sugerând că premierul Ciolacu nu este aliniat cu poziția Uniunii Europene privind susținerea Ucrainei și că ar fi interesat de o apropiere mai mare față de administrația Trump, în eventualitatea unei reveniri a acesteia la Casa Albă.
Sprînceană a susținut, de asemenea, că președintele francez Emmanuel Macron ar dori continuarea războiului din Ucraina. În fața acestor afirmații, liderul USR și candidat la președinție, Elena Lasconi, a cerut demisia premierului, considerând că sprijinul exprimat de Sprînceană pentru o repoziționare a României în afara consensului euroatlantic reprezintă un risc major pentru politica externă a statului.
Premierul a insistat că nu există niciun „emisar al lui Ciolacu”, ci doar cetățeni români din diaspora – antreprenori, medici, specialiști în IT – care și-au arătat disponibilitatea de a contribui informal la promovarea imaginii României în lume.
„Avem milioane de români în Diaspora și fiecare dintre ei, prin ceea ce face zi de zi, poate fi un foarte bun ‘emisar’ al țării noastre”, a scris Ciolacu. „Între a face ceva pentru țara mea și a mă jeli continuu pe rețelele sociale ca unii și alții, aleg să acționez.”
Declarația sa include și o aluzie critică la adversarii politici care, în opinia premierului, preferă să comenteze pe rețelele sociale în loc să contribuie la rezolvarea problemelor reale. În finalul postării, Ciolacu a aruncat săgeți și către liderii europeni care „ne-au ținut ani de zile pe la ușa Schengen” și care „ne dau astăzi lecții despre ce trebuie sau nu trebuie făcut”:
„Părerile exprimate în spațiul public de diverși cetățeni români care nu au nicio calitate oficială sunt pur personale și nu implică o poziție a statului român. Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate. Prin urmare, nu există niciun ”emisar al lui Ciolacu”, există însă mulți români din diaspora – antreprenori, medici, specialiști IT etc, cu care am vorbit în ultima perioadă și care s-au arătat dispuși să deschidă diverse canale de comunicare prin prisma conexiunilor pe care le au atât în Statele Unite, cât și în Europa. Avem milioane de români în Diaspora și fiecare dintre ei, prin ceea ce face zi de zi, poate fi un foarte bun ”emisar” al țării noastre. La fel cum polonezii au apelat la diaspora lor pentru a crește vizibilitatea propriului stat, la fel voi proceda și eu cu oricine este dispus să sprijine activ România. Între a face ceva pentru țara mea și a mă jeli continuu pe rețelele sociale ca unii și alții, aleg să acționez. Cei care ne-au ținut ani de zile pe la ușa Schengen sunt cei care ne dau astăzi lecții despre ce trebuie sau nu trebuie făcut.”
Bolojan îi cere explicații lui Ciolacu
Surse politice au declarat pentru Observator că preşedintele interimar, Ilie Bolojan, va avea astăzi (luni) o discuţie cu premierul Marcel Ciolacu. Şeful statului îi va cere explicaţii premierului după ce Dragoș Sprînceană, autoproclamat emisarul trimis în SUA, a declarat duminică seara că „Administraţia americană ar trebui să ignore mesajele României pro-Ucraina şi pro-Franţa pentru că avem un preşedinte interimar care oricum nu va mai conta într-o lună”. Alte surse oficiale susțin pentru stiripesurse.ro că nu există o asemenea întâlnire și nici vreo tensiune între președintele interimar și premier „pe această temă sau pe oricare alta.”
Șeful interimar al statului şi-ar dori o pozitie echilibrată în ceea ce priveşte politica externă si relatia României cu Administratia Trump si Uniunea Europeană. Omul de afaceri Dragos Sprînceană, asa-zisul „emisar special” în SUA, a declarat aseară că nu are un mandat oficial din partea Guvernului sau din partea premierului pentru negocierile purtate în SUA.
Acesta a explicat, însă, că a transmis mesajele după o discuţie la telefon cu premierul Marcel Ciolacu. Cu toate acestea, mesajul transmis de „emisar” în discuţiile cu oficialii Administraţiei Trump sfidează poziţia oficială a statului român, asumată de preşedintele interimar Ilie Bolojan în negocierile purtate cu liderii europeni la Londra şi Paris.
Oficial, România a participat, prin preşedintele Ilie Bolojan, la toate negocierile „Coaliției de voință” conduse de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron şi de premierul britanic Keir Starmer. În cadrul acestor negocieri, România s-a poziţionat ferm de partea Ucrainei alături de marile puteri europene şi de celelalte state aliate din „Coalitia voluntarilor”.
În schimb, „emisarul” Sprînceană susţine că, după alegerile prezidenţiale, România ar trebui să abandoneze pozitia pro-Ucraina, sa se distanteze de pozitia presedintelui francez Emmanuel Macron si să sustină viziunea Administratiei Trump si a factiunii MAGA în ceea ce priveste razboiul din Ucraina.
„Americanii să ignore mesajele pro-Ucraina ale României. Avem președinte interimar”
Dragoș Sprînceană, unul dintre cei doi emisari speciali desemnați de premierul Marcel Ciolacu, a explicat ce presupune rolul pe care îl ocupă în relația cu Statele Unite, scrie Adevărul.
„Nu sunt un emisar al domnului Ciolacu, ci al României. Domnul Ciolacu reprezintă funcția de premier al României și eu trebuie să ajut România, indirect”, a spus Dragoș Sprânceană, duminică seara, pentru Digi 24.
„În Statele Unite politica funcționează pe un sistem de lobby și exact asta face un emisar. Deschide porți, deschide uși, poartă negocieri, pune România într-o într-o imagine mai pozitivă decât este și încercăm împreună să facem ca politicienii americani și cei din administrația Trump, care doar ce au fost instalați, să înțeleagă exact adevărul din România, să înțeleagă exact că România este un prieten și un partener strategic și România niciodată nu o să se poziționeze împotriva Statelor Unite. Asta este job-ul unei emisar în situația de față”, a adăugat el.
Dragoș Sprânceană a afirmat că a fost contactat de către biroul premierului Marcel Ciolacu.
„Nu este emis niciun mandat oficial, doar am fost rugat să intermediez anumite discuții, să deschid anumite căi de comunicare. Nu există niciun document scris, nu am directive de la guvernul român”, a spus el. „Dacă aveam un mandat să fac lobby, exista un contract și trebuia să fiu plătit. Am făcut-o din bunăvoință și pentru că-mi iubesc țara. Am transmis aceste mesaje care mi s-au cerut de la biroul domnului Ciolacu”, a adăugat acesta.
Dragoș Sprînceană a mai susținut în mod fals, la Digi24, că președintele francez Emmanuel Macron vrea continuarea războiului din Ucraina și că administrația americană ar trebui să „ignore un pic mesajele României, pro-Ucraina și pro-Franța”, deoarece România are un președinte interimar „care nu va mai conta într-o lună și jumătate”.
„Statele Unite își doresc foarte mult oprirea războiului din Ucraina. Domnul Macron își dorește continuarea acestui război din Ucraina.
Atâta vreme cât România se aliniază cu cu aceste direcții, să zic așa, prin anumite declarații ale unora, Statele Unite nu o să fie încântate. Ne dorim cu toții ca 2000 de persoane în Ucraina să nu mai moară săptămânal. România ar trebui să își dorească același lucru. Ne dorim cu toții ca războiul să se termine, să redăm prosperitate economică la nivel atât european, cât și global și în Statele Unite.
Direcția Statelor Unite către Ucraina este oprirea războiului. Domnul Bolojan a declarat public că va fi întotdeauna alături de Ucraina, orice ar fi. Înseamnă că facem exact ce spune Franța.
Exact ce am spus administrației americane am spus-o și domnului Ciolacu: administrația americană trebuie să înțeleagă, să ignore un pic mesajele României, pro-Ucraina și pro-Franța, deoarece avem un președinte interimar care nu va mai conta într-o lună sau o lună și jumătate”, a declarat Dragoș Sprînceană, la Digi24.
„Ascultați la mine: piețele europene se vor prăbuși în curând!”
Omul de afaceri Dragoș Sprînceană este pesimist când analizează viitorul apropiat al UE. El consideră că piețele europene sunt pe cale să se prăbușească. Ţările Uniunii Europene vor încerca în următoarele zile să adopte o poziţie unitară împotriva noilor tarife vamale impuse de preşedintele american Donald Trump, urmând să aprobe un prim set de măsuri de retorsiune care vizează importuri din Statele Unite în valoare de până la 28 de miliarde de dolari, de la aţă dentară până la diamante, relatează CNBC, conform News.ro.
Dragoș Sprînceană: „Insignifiant! Ascultați la mine: piețele europene se vor prăbuși în curând”, a spus Sprînceană, pe X.
O astfel de mişcare ar alinia UE la răspunsurile deja anunţate de China şi Canada, marcând o escaladare timpurie a unui posibil război comercial global, cu riscul de a scumpi bunurile pentru miliarde de consumatori şi de a împinge economiile lumii în recesiune.
Blocul celor 27 de state membre se confruntă cu tarife de 25% la importurile de automobile, oţel şi aluminiu, precum şi cu tarife ”reciproce” de 20%, începând de miercuri, pentru aproape toate celelalte bunuri.
Tarifele impuse de Trump acoperă aproximativ 70% din exporturile UE către Statele Unite, în valoare totală de 532 de miliarde de euro (585 miliarde de dolari) anul trecut, iar alte taxe vamale sunt aşteptate să afecteze cuprul, produsele farmaceutice, semiconductoarele şi lemnul.
Comisia Europeană, care coordonează politica comercială a Uniunii, va propune luni seara statelor membre o listă de produse americane care să fie vizate de taxe suplimentare ca răspuns la tarifele impuse de SUA pe oţel şi aluminiu, evitând deocamdată aplicarea generalizată a tarifelor ”reciproce”.
Lista ar urma să includă carne, cereale, vin, lemn şi articole de îmbrăcăminte, dar şi produse precum gumă de mestecat, aţă dentară, aspiratoare şi hârtie igienică.
Un produs care a stârnit dezbateri în interiorul blocului este bourbonul american. Comisia a propus un tarif de 50%, ceea ce a provocat ameninţarea lui Trump de a introduce un tarif de 200% pentru băuturile alcoolice europene dacă măsura va fi adoptată.
Exportatorii de vin din Franţa şi Italia şi-au exprimat îngrijorarea. UE, a cărei economie este puternic dependentă de comerţul liber, doreşte să obţină o susţinere largă pentru orice reacţie, menţinând astfel presiunea asupra lui Trump pentru a intra în negocieri.
Luni dimineaţă, Luxemburgul găzduiește prima reuniune politică la nivelul UE de la anunţul tarifelor, unde miniştrii responsabili de comerţ din cele 27 de state membre vor discuta impactul măsurilor americane şi cele mai bune căi de reacţie.
Diplomaţii europeni au declarat că principalul obiectiv este exprimarea unei poziţii comune: disponibilitatea de a negocia eliminarea tarifelor, dar şi pregătirea de a adopta contramăsuri dacă negocierile eşuează.
”Marea noastră temere după Brexit era destrămarea unităţii prin acorduri bilaterale, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Sigur, acum avem o situaţie diferită, dar toată lumea înţelege că interesul este într-o politică comercială comună”, a declarat un diplomat UE.
În interiorul Uniunii, opiniile privind răspunsul variază. Franţa consideră că UE ar trebui să meargă dincolo de tarife, iar preşedintele Emmanuel Macron a sugerat ca firmele europene să suspende investiţiile în SUA până când ”lucrurile vor fi clarificate”.
Irlanda, care trimite aproape o treime din exporturi în SUA, a cerut o reacţie ”echilibrată şi raţională”, în timp ce Italia, al treilea cel mai mare exportator din UE către SUA, a pus sub semnul întrebării necesitatea unor măsuri de retorsiune.
”Este un echilibru dificil. Măsurile nu pot fi prea slabe, pentru că nu aduc SUA la masa negocierilor, dar nici prea dure, pentru că riscă o escaladare”, a declarat un alt diplomat european.
Comisarul european pentru comerţ, Maroš Šefčovič, a descris dialogul de două ore cu oficialii americani ca fiind ”direct”, explicându-le acestora că tarifele SUA sunt ”nocive şi nejustificate”.
Votul asupra primului val de tarife de răspuns va avea loc miercuri, şi este de aşteptat să fie aprobat, cu excepţia improbabilă în care o majoritate calificată, 15 state membre reprezentând 65% din populaţia UE, se opune. Aceste contramăsuri ar urma să intre în vigoare în două etape: o parte pe 15 aprilie, iar restul o lună mai târziu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va purta şi discuţii separate, luni şi marţi, cu directori executivi din industriile de oţel, auto şi farmaceutică, pentru a evalua impactul tarifelor şi pentru a decide următorii paşi.
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a început în scădere semnificativă pe toţi indicii şedinţa de luni, iar rulajul se cifra, după 45 de minute de la deschidere, la 55,045 milioane de lei (11,060 milioane de euro), din care 48,47 milioane lei (9,74 milioane euro) tranzacţii cu acţiuni.
Piețele bursiere s-au prăbușit în Asia, în timp ce tarifele președintelui Donald Trump continuă să producă unde de șoc în întreaga lume, transmite BBC. Indicele de referință Nikkei 225 a scăzut cu aproape 8% la scurt timp după deschiderea pieței. Marii producători auto și băncile Japoniei au fost afectați în mod deosebit.
Pieţele bursiere europene au început luni cu stângul, în urma prăbuşirii pieţelor asiatice. La Paris, indicele principal CAC 40 a pierdut 6,46% în prima oră a şedinţei de tranzacţionare. Vineri, acesta pierduse deja 4,26%. La Frankfurt, indicele DAX s-a prăbuşit cu 7,86%, după o scurtă scădere de peste 10%. Bursa de la Londra a pierdut 5,83%. La Milano, pierderea era de 2,32%. Bursa elveţiană a scăzut cu 6,82%.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google