Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, a răspuns amenințărilor lui Dmitri Medvedev cu o replică care ar fi fost amuzantă dacă nu ar fi atât de tristă. El a afirmat că „militarii ruși primesc bilete dus”, invocând 1989 ca an în care Rusia ar fi fost expediată din România. Doar că nimeni cu mințile la el nu crede prostia asta. Nici măcar cei de la MAE. Și totuși, ei continuă să susțină această „poezie” cu o seriozitate care ar fi comică dacă nu ar fi atât de penibilă.
În 1989, Rusia nu a fost expediată din România. Dimpotrivă, Rusia s-a instalat în România în 1989, prin lovitură de stat cunoscută oficial drept „revoluție”. Nicolae Ceaușescu a fost înlocuit cu o structură de putere care a rămas sub influență rusă, doar cu altă mască. Sistemul s-a schimbat, dar gravitația rusă a rămas mult și bine. România a continuat să orbiteze în sfera de influență rusă, doar cu mai multă libertate de mișcare și mai puțin control direct. Această realitate nu este o „biografie” a unei națiuni mândre, este o constatare istorică și o realitate actuală pe care MAE o ignoră cu o ușurință care ar fi impresionantă dacă nu ar fi atât de convenabilă. Ce face MAE? Susține o poezie care nu rezistă la cea mai ușoară analiză, invocă 1856, 1905, 1921 și 1989 ca dovezi ale înfrângerilor rusești. Dar ignoră faptul că, în cazul României, 1989 nu a fost o victorie asupra Rusiei, ci o schimbare de formă a aceluiași joc de putere. Ministerul Afacerilor Externe continuă să propage un narativ fals, știind perfect că este fals. Nici românii nu-l cred, nici europenii nu-l cred. Și nici măcar cei de la MAE nu-l cred – doar îl susțin, pentru că este „oficial” și „diplomatic”.
Realitatea este mai profundă și mai îngrijorătoare decât replici ironice la amenințările lui Medvedev. România se află într-un punct în care trebuie să-și decidă, o dată pentru totdeauna, ce rol politic și geopolitic vrea să joace pe această planetă. Dacă vrea, desigur. Momentan, orbităm „teleleu” prin spațiu, ca să citez pe un nimeni-în-drum. Întâmplarea face că azi se împlinesc patru ani de la începutul războiului, perioadă în care Rusia face ce vrea în Europa de Est, doar pentru că poate, în ciuda opoziției unor hazlii napoleonezi , care între timp au nenorocit vreo 30 de țări și nu au de gând să se oprească.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google