Cîmpeanu (MEN) dă înapoi în privința criteriilor de acordare a burselor. „Doresc să le MĂRESC, dar e ilogic să considerăm că peste 50% dintre elevii României sunt de top. Printre aceştia, analfabeţi funcţional”

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că este „dezamăgitor” faptul că reprezentanţii elevilor care au venit să discute cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei „nu cunosc tipurile de burse” şi cuantumul acestora. Sorin Cîmpeanu a adus clarificări după ce elevii l-au acuzat că a modificat criteriile pentru acordarea burselor.

Au fost 12 elevi care au venit la Minister pentru a-şi exercita dreptul de a protesta. Dezamăgitor e că elevii nu îşi cunosc tipurile de burse, cuantumul burselor şi nu îşi cunoscut suficient de bine drepturile. Fără doar şi poate, este vina noastră, a Ministerului, că nu am reuşit să explicăm aceste lucruri. M-aş bucura dacă reprezentanţii elevilor, cunoscând toate tipurile de burse, ar fi interesaţi de toate tipurile de burse. Sunt şase la număr. Sunt în primul rând bursele de performanţă care sunt destinate elevilor cu rezultate la olimpiade. Sunt apoi bursele de merit, cele care sunt în discuţie acum. Un tip din şase! Sunt bursele de studiu care se dau de la media 7,50. Sunt disponibile. Sunt bursele sociale, al patrulea tip. Al cincilea tip sunt bursele profesionale şi al şaselea tip este bursa „bani de liceu”. Toate aceste burse necesită finanţare. Finanţarea a crescut faţă de anul 2020 de patru ori, faţă de anul 2021 a crescut cu 60%. E vorba despre un plus de 400 de milioane de lei”, a declarat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la Digi24.

Despre acuzaţiile că a modificat criteriile pentru acordarea burselor ca să facă economie, Cîmpeanu a reiterat că „fondul de burse a crescut de patru ori”.

În anul 2020 a fost de 270 de milioane de lei plătiţi exclusiv de Primărie. ÎN anul 2022 va fi de 1,031 miliarde. Un miliard este mai mult decât 270 de milioane. Fondul de burse este mai mare. Nu facem economie. Dacă vrei să faci economii, ai un fond de burse mai mic”, a explicat ministrul Educaţiei.

Bursa de merit a fost gândită pentru a stimula competiţia, performanţa şi învăţarea. Odată cu stabilirea unui prag arbitrar, pentru nota 8,50 este arbitrată, bursa de merit şi-a pierdut din semnificaţie major deoarece la finalul anului 2020 – 2021, 53% dintre elevii României aveau medii mai mari de 8,50. Adică mai bine de jumătate. Atunci când ai mai mult de jumătate elevi care au depăşit acest prag de 8,50, printre aceştia numărându-se şi elevi care au fost din păcate încadraţi la analfabeţi funcţional, este ilogic să consideri că în învăţământul din România avem elevi de top într-o proporţie mai mare de jumătate”, a afirmat Sorin Cîmpeanu, potrivit sursei citate.

Întrebat dacă aceste note au fost acordate pe nedrept, ministrul Educaţiei a subliniat că acestea au fost „irelevante nu din cauza profesorilor, nu din cauza elevilor, ci din cauza situaţiei generate de pandemie”.

Atâta vreme cât dai notele în online şi nu ai nicio garanţie cu privire la cel care îşi răspunde din spatele ecranului, cu camera închisă, nu ai relevanţă legat de aceste note. Poate răspunde un frate, o soră, un părinte, un profesor. Poate răspunde oricine. Nu ai relevanţă la aceste note. Criteriul fiind irelevant, din acest motiv generat de criza sanitară, nu poţi pretinde că peste jumătate din elevii României sunt de top, de merit, atâta vreme că printre ei se regăsesc şi elevi încadraţi la categoria analfabeţi funcţional. E un nonsens”, a explicat el.

„Bursele de merit se acordă pe baza mediei din anul anterior. În anul anterior, 347.000 de elevi au avut media peste 9,50, adică unu din patru elevi. Burse de merit, chiar dacă plafonul a crescut la 9,50, vor primi unu din patru elevi, exact 25%. E suficient 25% pentru merit. Toţi ceilalţi au disponibile bursele de studiu, profesionale, sociale. Nu trebuie să încadrezi pe merit peste jumătate dintre elevi”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

Dacă toţi cei 53% ar fi elevi de top, ar însemna că în România nu mai avem nicio problemă cu educaţia”, a adăugat el.

Un sfert din numărul total de elevi eligibili din România, gimnaziu și liceu deopotrivă, vor primi bursă de merit pe baza rezultatelor obținute în anul școlar 2020-2021. Cel puţin asta a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, joi, ca urmare a protestului organizat de reprezentanții elevilor la Ministerul Educației. Aceştia au vrut să-şi exprime nemulţumirea faţă de modificarea criteriilor pentru acordarea burselor de merit.

„Din păcate, au promovat în spațiul public – și au înțeles lucrul acesta, cred, sper – elemente care nu au nicio legătură cu realitatea. M-aș bucura ca elevii, reprezentanții elevilor să fie interesați și de colegii lor aflați în situații speciale, care necesită burse sociale, care necesită sprijin mai mult decât alți elevi, și s-au dovedit a fi interesați doar de criteriile de performanță, de bursa de merit în special”, a subliniat Sorin Cîmpeanu, potrivit B1.

Ministrul Educaţiei consideră că „sunt suficient de mulți elevi care primesc burse de merit și e cazul să ne concentrăm spre ceilalți elevi”.

Bursă de merit, în momentul de față, pe noile reguli, cu plafonul de 9,50, primește 1 elev din 4, deci un sfert din numărul total de elevi din România eligibili, gimnaziu și liceu, vor primi bursă de merit pe baza rezultatelor obținute în anul școlar 2020-2021. Cred că sunt suficient de mulți elevi care primesc burse de merit și e cazul să ne concentrăm atenția spre ceilalți elevi”, a afirmat Sorin Cîmpeanu, potrivit sursei citate.

Ministrul Educaţiei a anunţat, joi, că are de gând să mărească şi mai mult bursele elevilor deoarece „trebuie stimulată competiţia„. Sorin Cîmpeanu a subliniat că „în orice sistem de educaţie care nu îşi fură căciula, sunt maximum maximorum 10%” elevi din categoria de top, ori în România acest procent ajunge la 25% întrucât „sunt licee la care notele se iau foarte greu şi sunt alte şcoli şi licee la care notele se iau mai uşor”.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, a explicat că a fost ridicat pragul pentru obţinerea bursei de merit de la 8,50 la 9,50, în pofida criticilor că decizia a fost aplicată în timpul anului şcolar.

Pentru orice elev din lume e greu să se încadreze în categoria de top. E normal. Trebuie stimulată competiţia. Pentru cei care nu reuşesc să ia acea medie există celelalte categorii de burse. Nu sunt doar burse de merit. Dacă la un număr de 7-8 discipline iei note foarte uşor de 9 şi 10, iar la disciplina la care dai examenul de Bacalaureat iei doar aprope de 6 sau 7, ai luat deja 8,50. Te încadrează la burse de merit, chiar dacă tu la disciplinele la care dai examen ai luat note de 5,6 sau 7, ceea ce iarăşi nu este în regulă. Lucrurile ăstea vor fi reglate la nivelul noului proiect al legii Educaţiei Naţionale care va fi realizat după dezbaterile din România Educată. Avem soluţii foarte simple”, a declarat ministrul Educaţiei, la Digi24.

E important să încadrezi într-un procent de 10% elevii care sunt consideraţi de merit. În orice clasă sunt, primii 10% să fie consideraţi de top, indiferent de medie. Sunt licee la care notele se iau foarte greu şi sunt alte şcoli şi licee la care notele se iau mai uşor. O notă de 10 luată la o şcoală din Ciorogârla s-ar putea să fie mai puţin relevantă decât o notă de 7 luată la Sfântul Sava. Atunci dacă iei în considerare primii 10% dintre elevii din fiecare clasă, pentru că se raportează la nivelul acelei clase, înseamnă că dai burse de merit la 10%. Asta a fost o solicitare. În momentul de faţă, nu primesc 10% burse de merit, chiar aşa cu plafonul de 9,50, primesc 25%. Plafonul de 9,50 e la fel de arbitrar. 9,50 a fost corelat cu procentul de 25%. Am considerat şi susţin asta că 25% dintre elevi să fie încadraţi la nivel de top pentru burse de merit este arhisuficient. Oricum este prea mult. 25% şi aşa este prea mult! Au fost cereri de a ridica plafonul la 9,80”, a explicat Sorin Cîmpeanu, potrivit sursei citate.

Sorin Cîmpeanu a dat de înţeles că „în orice sistem de educaţie care nu îşi fură căciula, sunt maximum maximorum 10%. Restul sunt elevi din alte categorii”.

Întrebat de ce a schimbat regulile privind acordarea burselor în timpul anului şcolar, ministrul Educaţiei a motivat decizie prin faptul că era nevoie să fie mărit cuantumul burselor elevilor.

Am avut nevoie şi am decis să mărim cuantumul burselor. Dacă în 2020 erau burse de 6-8 pe lună, ruşinoase, în anul 2021 a fost implementat un cuantum minim de 100 de lei, indiferent de tipul de bursă. În anul 2022 am vrut să mărim cuantumul acestor burse. Am vrut să renunţăm la principiul comunist – daţi mai puţin să ajungă la toată lumea. Nu e un principiu bun. Am făcut bursa de performanţă 500 de lei pe lună. Bursa de merit 200 de lei pe lună. Bursa de studiu 150 de lei pe lună. Bursa socială şi cea profesionată la 200 de lei pe lună. Bursa bani de liceu 250 de lei pe lună. Avem pentru prima dată un cuantum rezonabil al acestor burse”, a spus ministrul Educaţiei.

Doresc să măresc şi mai mult bursele de 500 de lei. Să fie poate 1.000 de lei pentru că în acest fel vor fi motivante pentru a stimula competiţia, pentru a învăţa. În acelaşi timp, am cuplat cu condiţia de avea maximum 10 absenţe pe semestru nemotivate, pentru a stimula participarea la şcoală”, a conchis el.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.