Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, susţine că toaletele pe care le folosesc elevii la şcoală pot fi „conforme”, chiar dacă sunt în exteriorul clădirii, el dând exemplul toaletelor amplasate la festivaluri sau pe plajă, despre care arată că sunt „conforme”. Cîmpeanu reafirmă că problema privind toaletele din şcoli este „exagerată”. „Noi finanţăm, nu poate încheia contract pentru toaletă Ministerul Educaţiei, primăria încheie contractul”, susţine el.
„Haideţi să luăm afirmaţia completă: deci am spus – şi menţin ceea ce am spus – problema grupurilor sanitare neconforme din şcoli este o problemă importantă. Ea trebuie să fie rezolvată şi va fi rezolvată. Exact astea au fost cuvintele. Pe de altă parte, este o problemă exagerată, pentru că de multe ori legăm digitalizarea şi calitatea educaţiei de toaletă. Toaleta, chiar dacă este în curte, ea poate să fie conformă. Cu toţii am fost la festivaluri, cu toţii mergem la plajă şi sunt toalete conforme, care nu sunt în clădire. Nu iau apărarea autorităţilor locale. În vârf de munte, o şcoală cu patru elevi care trebuie să aibă acces la educaţie, în vârf de munte nici Elveţia, nici Statele Unite, nici Japonia nu au inventat reţeaua de canalizare. În vârf de munte, acolo sunt acele şcoli cu patru copii, acolo e greu de rezolvat, acolo toaleta va trebui să fie conformă, dar în exteriorul şcolii”, a afirmat Sorin Cîmpeanu, joi seară, la Digi 24.
El a adăugat că în prezent, la nivel naţional, 306 şcoli nu au toaletă „conformă”, dintre acestea 126 au finanţare şi trebuie să folosească această finanţare până la finalul anului. În celelalte şcoli sunt copii puţini, a spus ministrul.
„Cu regret vă spun că Ministerul Educaţiei nu are în subordine autorităţile locale. Noi am dat buget. S-au făcut progrese, de la 2.219 (şcoli fără toalete conforme, acum patru ani – n.r.), la 306. În patru ani, 1.900 de şcoli au rezolvat problema. Au rămas 300. Dar nu le poate rezolva Ministerul Educaţiei singur. Noi finanţăm, nu poate încheia contract pentru toaletă Ministerul Educaţiei, primăria încheie contractul. Deci împreună cu primăriile şi cu Ministerul Dezvoltării. (…) De ce nu invitaţi unul din cei 306 primari? De ce nu-i invitaţi în studio? Aveţi aceeaşi autoritate asupra lor precum Ministerul Educaţiei”, i-a mai spus ministrul realizatorului emisiunii televizate.
Întrebat ce i-a transmis premierul pe acest subiect, ministrul a explicat că şeful Guvernului „a solicitat un plan prin care să nu mai existe nicio şcoală cu toalete neconforme”.
„L-a solicitat până la sfârşitul anului, iar eu i-am spus că acest plan putem să-l înaintăm în câteva săptămâni”, a adăugat Cîmpeanu.
Sorin Cîmpeanu a precizat că „Ministerul Educaţiei nu poate rezolva sărăcia din România”, dar că îşi propune ca prin educaţie să reducă abandonul şcolar.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, susține că de această dată autoritățile au fost luate „mai puțin prin surprindere” de noul an școlar. Totodată, liberalul a menționat că 3.568 de clădiri școlare au nevoie de autorizație de securitate la incediu, deși acum câteva zile ministrul de Interne, Lucian Bode, spunea că este vorba despre 3.783 de clădiri care „funcționează fără acest act administrativ”.
Sorin Cîmpeanu, despre noul an școlar: „Îmi pare rău, anul acesta ne-a luat mai puțin prin surprindere”
Întrebat dacă a identificat problemele cu care ne confruntăm în acest debut de an școlar, în condițiile în care premierul Nicolae Ciucă spunea recent că „există, din păcate, o stare prin care începerea anului de învățământ ne ia prin surprindere”, ministrul Educației a afirmat: „Îmi pare rău, anul acesta ne-a luat mai puțin prin surprindere. Problemele sunt probleme cronice, sunt probleme care trenează de foarte mult timp în sistemul de educație, sunt probleme care au fost amplificate de criza sanitară”.
„Aș vrea să vă spun că în cele 17.872 de școli din România, cu și fără personalitate juridică, avem 24.915 clădiri. Două treimi din aceste clădiri, conform legislației, nu necesită autorizație de securitate la incendiu, o treime însă necesită. Din această treime, doar 4.658 de școli au această autorizație de securitate la incendiu. Asta înseamnă 18,7%, mai puțin de 20%”, a continuat Sorin Cîmpeanu.
Deși Lucian Bode spunea că 3.783 de clădiri școlare funcționează fără securitate la incendiu, Sorin Cîmpeanu susține că doar 3.568 se află în această situație.
„Avem un număr de 3.568 de clădiri școlare care necesită autorizație de securitate la incendiu, acestea n-au. Doar 862 dintre ele au inițiat procesul, celelalte nici măcar n-au inițiat procesul. Acest lucru se face de către primării, autoritățile locale, pentru că uităm de multe ori că infrastructura școlară, clădirile școlare sunt în administrarea autorităților locale, a primăriilor”, a adăugat Sorin Cîmpeanu.
Întrebat dacă există un dialog cu autoritățile locale pentru ca acestea să ia măsurile necesare, el a afirmat: „Există, dar asta vreau să vă spun. Ministerul Educației nu are autoritate asupra primăriilor, cred că este de la sine înțeles. În parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, cu Ministerul de Interne, doar în acest parteneriat între autorități centrale și autorități locale vor putea fi rezolvate problemele de infrastructură”.
„Ministerul Educației se ocupă cu schimbarea de proces, se ocupă cu arhitectura de sistem, cu pregătirea cadrelor didactice și cu planurile-cadru și cu schimbarea curriculumului astfel încât să fie adecvate și adaptate așteptărilor elevilor, părinților și întregii societăți, pentru că viitorul națiunii este aici”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a declarat, vineri, despre noile legi ale educaţiei, că dacă nu vom înţelege că e nevoie de alocarea de resurse astfel încât să nu mai existe niciun cadru didactic în România care să aibă un salariu mai mic decât salariul mediu pe economie, „toate schimbările de proces, de arhitectură de sistem sunt degeaba” şi nu vom avea profesori buni, fără motivaţie salarială. El a dat asigurări că aceste aspecte au fost discutat în coaliţie şi că tot timpul au fost asiguraţi că România va avea resurse financiare pentru legile educaţiei.
„Dacă nu vom înţelege că e nevoie de alocarea de resurse astfel încât să nu mai existe niciun cadru didactic în România care să aibă un salariu mai mic decât salariul mediu pe economie, aş vrea să vă spun că toate schimbările de proces, de arhitectură de sistem sunt degeaba. Nu vom reuşi, profesorul va rămâne cel cu un rol determinant într-o şcoală în care învăţământul trebuie să fie centrat pe elevi. Profesori buni, fără motivaţie salarială, nu vom putea avea, o spun cât se poate de răspicat. Aceste legi sunt foarte bune, dar dacă nu vor avea resursele financiare necesare, vor sfârşi exact ca legea 1”, a spus ministrul Educaţiei, întrebat despre majorările salariale din invăţământ, potrivit noilor legi ale educaţiei.
Sorin Cîmpeanu a afirmat că „impactul bugetar este eşalonat pe o perioadă de 4 ani, până în 2026”.
„Conform proiectului de lege, va trebui să avem un buget cu 15% din bugetul general consolidat, echivalent, dacă vreţi, la momentul actual, cu 6% din PIB, în anul 2027”, a explicat el.
Potrivit lui Cîmpeanu, măsurile sunt de trei categorii: „Sunt măsuri care au impact bugetar încă de la 1 ianuarie, este vorba de exemplu de transportul elevilor, de măsuri care să asigure gratuitatea cu adevărat a transportului elevilor. Sunt măsuri foarte importante care au impact bugetar începând cu septembrie 2023, exact peste un an de zile. Este vorba de creşterea de 10 ori, faţă de anul 2020, a bugetului de burse al elevilor, este vorba de creşterile salariale, din septembrie 2023, care au un impact de 7,5 miliarde de lei”.
„Toate aceste lucruri sunt atent luate în calcul, toate aceste lucruri sunt susţinute şi dacă vom regăsi aceste măsuri în bugetul pe anul 2023, înseamnă că avem o şansă pentru educaţie. Dacă nu le vom regăsi, nu vom avea o şansă pentru educaţie. Este nevoie de un consens în coaliţie, de aceea este bine ca tot sistemul de educaţie şi toţi cei care sunt interesaţi în viitorul educaţiei să lupte pentru ca aceste legi să fie adoptate”, a afirmat Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a precizat că în actuala coaliţie s-a discutat. „După cunoştinţele mele, tot timpul am fost asiguraţi că România va avea resurse financiare pentru legile educaţiei”, a arătat el.
Întrebat dacă va exista o majorare salarială, la 1 ianuarie anul viitor, pentru profesorii debutanţi, Cîmpeanu a răspuns: „Aceste majorări care trebuie să fie în întreg sistemul sunt prevăzute a intra în vigoare începând cu septembrie 2023, începând cu profesorii debutanţi şi chiar cu profesorii stagiari, care sunt cei care vor avea reducere de normă de la 18 la 12 ore şi chiar şi aşa, cu norma redusă pentru profesorul stagiar, va trebui să aibă asigurat salariul mediu pe economie, altfel nu vom avea profesori bine pregătiţi din cei mai mulţi absolvenţi ai universităţilor româneşti”.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google