Premierul chinez Li Keqiang şi alţi trei membri ai Comitetului permanent al Biroului Politic nu au mai fost aleşi sâmbătă în noul Comitet central al Partidului Comunist, relatează Reuters, DPA şi AFP. Potrivit calculelor AFP, acest nou Comitet central este remaniat în proporţie de 65% faţă de precedenta versiune din 2017. În plus, fostul președinte chinez a fost îndepărtat împotriva voinței sale din lucrările Congresul Partidului Comunist.
Partidul Comunist Chinez (PCC) şi-a încheiat sâmbătă, la Beijing, congresul, care ar urma să-l încoroneze pe preşedintele Xi Jinping cu un al treilea mandat şi să traseze viitorul politic al Chinei pe viitorii cinci ani. Premierul Li Keqiang anunţase deja că nu va candida din nou la reuniunea anuală a Congresului poporului din martie, după ce a exercitat două mandate, dar existau totuşi speculaţii că urma să devină preşedintele Parlamentului, ceea ce l-ar fi făcut efectiv al doilea cel mai important actor politic după secretarul general Xi Jinping, notează DPA. El nu a mai fost reales în conducerea Partidului Comunist Chinez.
O scenă neobişnuită într-o ceremonie în care totul este stabilit în amănunt l-a avut în centru pe fostul preşedinte chinez Hu Jintao, care a fost escortat spre ieşire, au constatat jurnaliştii AFP. Vizibil împotriva voinţei sale, bărbatul de 79 de ani, care a fost preşedintele Chinei între 2003 şi 2013, a fost îndemnat de angajaţi să se ridice de pe scaun, aflat lângă cel al lui Xi Jinping. Scena nu a fost nici explicată, nici relatată imediat de media chineze. Fostul președinte chinez Hu Jintao, predecesorul lui Xi Jinping, a fost escortat sâmbătă afară în timpul ceremoniei de închidere a congresului Partidului Comunist aflat la putere, potrivit AFP. Hu, în vârstă de 79 de ani, care era așezat la stânga lui Xi, a fost condus de doi stewarzi în afara scenei din Marea Sală a Poporului din Beijing, a declarat un martor Reuters prezent la congres. Potrivit unor înregistrări video realizate de unii jurnaliști prezenți în sală, Hu părea confuz. La ieșire, Hu a schimbat câteva cuvinte cu Xi și l-a bătut pe umăr pe premierul Li Keqiang, așezat la dreapta lui Xi.
„Îndrăzniţi să vă bateţi pentru victorie”, a spus cu un aer triumfal Xi Jinping, la finalul ceremoniei de închidere de la Palatul poporului, o imensă clădire în stil sovietic care domină Piaţa Tiananmen.
Acest congres, al 20-lea de la crearea PCC în 1921, a avut loc într-un context delicat pentru China, confruntată cu o încetinire a creşterii din cauza carantinărilor cu repetiţie şi tensiunilor diplomatice cu Occidentul. De o săptămână, circa 2.300 de delegaţi aleşi de diferitele instanţe ale Partidului s-au reunit cu uşile închise la Beijing, având drept misiune remanierea echipei conducătoare a partidului, şi deci a celei de a doua economii mondiale, şi trasarea viitoarelor orientări ale ţării.
Duminică, Xi Jinping va fi cel mai probabil reales în postul de secretar general al PCC. Simplă formalitate, procedura urmează să-i permită lui Xi Jinping să obţină în luna martie a anului viitor un al treilea mandat prezidenţial de cinci ani, fapt inedit. Pentru a se menţine la putere, omul forte de la Beijing a trebuit să scoată din Constituţie în 2018 limita de două mandate. Xi Jinping, în vârstă de 69 de ani, poate deci în teorie să prezideze pe viaţă Republica Populară.
Noul comitet permanent va fi format în „majoritate din personalităţi loiale lui Xi Jinping”, afirmă Nis Grünberg, din cadrul Institutului Mercator pentru studii chinezeşti de la Berlin. Numeroşi sinologi estimează că niciun succesor potenţial nu ar urma să-şi facă apariţia. De la venirea sa la putere în 2012, Xi Jinping a acumulat puteri la vârful celei de a doua puteri mondiale şi a prezidat o întărire a autorităţii regimului.
Partidul Comunist Chinez și-a trecut în doctrină reunificarea cu Taiwanul
Partidul Comunist Chinez (PCC) și-a completat doctrina pentru a introduce „reunificarea patriei mamă” prin înglobarea Taiwanului, relatează AFP. Subiectul apare pentru prima dată în doctrina partidului fără nicio ambiguitate: refuzul oricărui plan de independenţă al Taiwanului, pe care Beijingul îl consideră parte integrantă a teritoriului său.
Congresul „acceptă să introducă în carta partidului declaraţii privind (…) opoziţia hotărâtă şi descurajarea separatiştilor care încearcă să obţină independenţa Taiwanului”, menţionează rezoluţia.
Doctrina actuală menţiona doar că partidul „va depune eforturi în mod continuu pentru întărirea unităţii întregului popor chinez, între care compatrioţii (…) din Taiwan”, în cadrul eforturilor pentru a ajunge la „reunificarea patriei mamă”.
Guvernul chinez îşi reafirmă cu regularitate intenţia de a reunifica Taiwanul cu restul ţării, precizând că privilegiază calea paşnică dar fără a renunţa la forţă în caz că se va dovedi necesară. Tensiunile în jurul acestei chestiuni au fost realimentate în această vară de vizita în Taiwan a numărului trei din SUA, Nancy Pelosi. Beijingul a replicat lansând manevre militare masive în jurul insulei.
În cadrul discursului său de deschidere a Congresului, Xi Jinping a afirmat că China nu va renunţa „niciodată” la posibilitatea de a utiliza forţa pentru a recupera Taiwanul.
„Gândirea” lui Xi Jinping
Doctrina PCC reafirmă „rolul central al tovarăşului Xi Jinping în cadrul Comitetului central al Partidului şi al partidului în întregul său”. Cei 97 de milioane de membri ai partidului vor trebui „să atingă cu toţii un nivel ridicat de înţelegere” a rolului esenţial al secretarului general şi să-l apere, potrivit rezoluţiei adoptate în unanimitate în ultima zi a congresului.
Chiar dacă preşedintele de 69 a fost deja catalogat drept „nucleul dur” al partidului în doctrina din 2017, versiunea amendată sâmbătă conţine o referire mai lungă la Xi Jinping şi în termeni chiar mai respectuoşi. Acest lucru ar putea indica o întărire a puterii lui Xi Jinping la vârful partidului şi deci a ţării, comentează France Presse.
În 2017, doctrina PCC a integrat o referire la „Gândirea lui Xi Jinping asupra socialismului cu caracteristici chinezeşti pentru o nouă eră” , o menţiune adaugată apoi la Constituţie în 2018.
Numeroşi analişti se aşteptau ca această formulă să fie scurtată la „gândirea lui Xi Jinping”, ceea ce potrivit cabinetului specializat Trivium China i-ar fi ridicat „statutul şi ideologia la acelaşi nivel cu cele ale lui Mao Tze-Dun”, fondatorul regimului (1949-76). În cele din urmă, rezoluţia de sâmbătă păstrează formula neschimbată, dar insistă asupra importanţei „marxismului Chinei contemporane”, întrucât acesta „încarnează cel mai bine cultura şi etica chineze ale acestei epoci”.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google