China joacă la „două capete”: Încearcă dezghețarea relațiilor cu SUA, dar a ordonat armatei să se axeze pe „pregătirea de luptă”

Un înalt oficial al administraţiei Joe Biden a declarat marţi că Statele Unite discută cu China despre o posibilă întâlnire la nivel înalt între cele două ţări la o dată apropiată, după ce Casa Albă a spus că nu a finalizat toate detaliile pentru a face anunţul oficial. Întâlnirea nu va fi la nivel prezidenţial, „ci la un nivel foarte înalt”, a declarat pentru Reuters oficialul administraţiei Biden.

Publicaţia South China Morning Post a citat marţi o sursă care a spus că cele două ţări sunt în discuţii pentru o întâlnire în Alaska între secretarul de stat american Antony Blinken şi Yang Jiechi, diplomat şi unul din principalii arhitecţi ai politicii externe chineze. Acesta ar fi primul contact bilateral de la preluarea funcţiei de preşedinte de către Joe Biden.

Suntem în discuţii despre un dialog la nivel înalt cu China. Chiar nu pot spune mai mult decât atât. Dar aş spune (că va fi) în scurt timp„, a mai spus oficialul american.

Întrebată despre acest subiect la briefingul zilnic, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că administraţia este „angajată direct” cu China, dar că nu are „niciun detaliu finalizat sau confirmat în acest moment„. „Nu suntem reţinuţi în ceea ce priveşte îngrijorările noastre dar, de asemenea, căutăm oportunităţi de a colabora„, a spus Psaki. Departamentul de Stat nu a oferit informaţii.

Administraţia Biden s-a angajat să revizuiască politica faţă de China în contextul în care relaţiile dintre cele două mari economii ale lumii au ajuns la cel mai scăzut nivel în perioada administraţiei Trump. Ministrul de externe şi consilierul de stat chinez Wang Yi a făcut luna trecută apel la resetarea relaţiilor bilaterale dar a cerut, de asemenea, Washingtonului să nu mai defăimeze Partidul Comunist aflat la guvernare şi să înceteze să mai intervină în afacerile interne ale Chinei. În reacţie, Departamentul de Stat a acuzat Beijingul că încearcă să evite asumarea responsabilităţii pentru acţiunile sale, inclusiv în privinţa tratamentului aplicat musulmanilor uiguri din Xinjiang, pe care SUA l-au calificat drept genocid.

Administraţia Biden a transmis totodată că va menţine presiunea asupra Chinei în privinţa practicilor sale comerciale, pe care Washingtonul le califică coercitive şi neloiale. SUA urmează să organizeze vineri prima sa reuniune a liderilor din grupul QUAD, din care fac parte SUA, India, Japonia şi Australia, urmărind să îşi consolideze relaţiile în Asia pentru a contracara influenţa crescândă a Chinei.

Reacția Chinei la predicțiile americane: „Vor doar să-și justifice creşterea cheltuielilor militare!

Beijingul a acuzat miercuri un amiral american că „a exagerat” în mod deliberat ameninţarea unei invazii a Taiwanului de către armata chineză, apreciind că astfel de afirmaţii au menirea să justifice creşterea cheltuielilor militare americane şi prezenţa SUA în Asia, relatează AFP. Comandantul forţelor americane din Asia-Pacific, Philip Davidson, a declarat marţi că China ar putea invada insula până în 2027.

Mă tem că îşi accelerează planul de a lua locul SUA (…) până în 2050”, a declarat Davidson, şeful comandamentului militar indo-pacific (Indopacom) în faţa unei comisii a Senatului american. „Mă tem că vor să îşi atingă obiectivul mai devreme decât era prevăzut”, a adăugat el. „Este clar că Taiwanul face parte din ambiţiile lor şi cred că ameninţarea este evidentă în următorul deceniu, de fapt în următorii şase ani”, adică până în 2027, a apreciat amiralul american.

Taiwanul, cu 23 de milioane de locuitori, este condus din 1945 de un regim („Republica Chinei”) care s-a refugiat aici după victoria comuniştilor în China continentală în 1949, la sfârşitul războiului civil chinez. „Republica Populară Chineză”, cu capitala la Beijing, consideră acest teritoriu ca fiind una dintre provinciile sale. Ea ameninţă să folosească forţa în cazul unei proclamări oficiale a independenţei insulei, notează AFP.

Întrebat miercuri de presă cu privire la afirmaţiile amiralului Davidson, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Zhao Lijian, a lansat un apel la „abandonarea mentalităţii de tip Război Rece”.

Unii în SUA continuă să utilizeze chestiunea Taiwanului pentru a exagera ameninţarea militară a Chinei. În realitate, SUA caută o scuză pentru a-şi creşte cheltuielile militare, a-şi întări puterea militară şi a se amesteca în problemele regionale”, a afirmat diplomatul chinez.

Deşi din 1979 Washingtonul recunoaşte Beijingul ca singur reprezentant al Chinei, el rămâne aliatul cel mai ferm al Taipeiului şi continuă să-i furnizeze armament, aminteşte AFP. Neţinând cont de acest statu quo, administraţia lui Donald Trump îşi înmulţise contactele oficiale cu autorităţile taiwaneze, iar cea a lui Joe Biden a asigurat recent că sprijinul american rămâne „solid ca o stâncă”. Potrivit lui Philip Davidson, China ar ameninţa chiar Guamul, o insulă americană în Pacific, după ce o înregistrare video promoţională a armatei chineze înfăţişa anul trecut piloţi care atacau o bază militară foarte asemănătoare celei amplasate în acest teritoriu insular american. În consecinţă, Davidson le-a cerut aleşilor Senatului SUA să aprobe instalarea în Guam a unei baterii antirachetă şi să prevadă în bugetul militar pe 2022 alte trei sisteme similare destinate Australiei şi Japoniei.

Preşedintele Chinei cere armatei să se axeze pe „pregătirea de luptă”

Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a cerut ca armata ţării să fie în permanenţă pregătită să răspundă „instabilităţilor” şi „incertitudinilor”, scrie Agerpres, preluând dpa, care citează presa de stat chineză. Toate forţele armate trebuie „să fie pregătite întotdeauna să răspundă tuturor genurilor de situaţii complexe şi dificile”, a afirmat Xi marţi, la o întrunire cu delegaţia armatei la Congresul Naţional al Poporului, sesiunea parlamentară anuală. Dezvoltarea armatei trebuie să se axeze pe „pregătirea de luptă”, a indicat preşedintele chinez, potrivit agenţiei Xinhua.

Noul plan cincinal pe anii 2021-2025 oferă un bun punct de plecare pentru întărirea apărării naţionale şi a armatei, a mai afirmat Xi. Vineri, la finalul sesiunii sale de o săptămână, congresul va aproba un plan de dezvoltare, precum şi o creştere puternică cu 6,8% a cheltuielilor militare pentru anul în curs. Xi a mai spus că planul vizează accelerarea construirii unei „descurajări strategice de înalt calibru” şi că armata chineză trebuie „să apere cu hotărâre suveranitatea, securitatea naţionale şi interesele de dezvoltare” ale ţării. Xi Jinping, care este şi liderul partidului comunist, şi preşedintele comisiei militare, a mai spus că dezvoltarea armatei trebuie să fie impulsionată de inovaţie şi că sunt necesare eforturi suplimentare pentru inovaţie independentă în ştiinţă şi tehnologie.

Modernizarea şi extinderea armatei chineze au loc în contextul tensiunilor în creştere cu Statele Unite şi Taiwan, al incidentelor la graniţa cu India şi al disputelor cu privire la insulele din Marea Chinei de Sud şi Marea Chinei de Est.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *