Ceremonii religioase la 163 de ani de la Unirea Principatelor Române. Mii de polițiști mobilizați de MAI. CONSTANȚA: „Hora Unirii”, FĂRĂ „să dăm mână cu mână”

Mai multe clădiri din subordinea Ministerului Culturii vor fi iluminate, luni, începând cu ora 18.00, în culorile steagului naţional, cu prilejul celebrării celor 163 de ani de la Unirea Principatelor Române. La eveniment vor participa: Palatul Culturii din Timişoara, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” din Bucureşti, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” Bucureşti, Muzeul Naţional „Constantin Brâncuşi”, Biblioteca Naţională a României şi sediul Ministerului Culturii.

„Îi felicit pe colegii noştri pentru decizia de a marca această zi prin întâlniri, spectacole şi proiecte care susţin şi cultivă sentimentul de dragoste pentru ţară. Este încă un mod de a ni-i aminti pe cei cărora le datorăm România de astăzi, oameni de cultură, oameni politici pe care i-a adus împreună dorinţa de a se regăsi într-un stat independent. Unirea a fost un proces, pornit de la oameni care vorbeau aceeaşi limbă, mânaţi de aceleaşi sentimente profunde şi desăvârşit de mari personalităţi ale vremii, aşa cum au fost Mihail Kogălniceanu, politicienii Manolache Epureanu şi Anastasie Panu, Nicolae Golescu, C.A. Rosetti şi, nu în ultimul rând, domnitorul Alexandru Ioan Cuza”, a declarat Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.

Cu ocazia împlinirii a 163 de la Unirea Principatelor Române, vor fi organizate online sau fizic, spectacole, expoziţii, ateliere sau activităţi educaţionale cu implicarea mai multor instituţii de învăţământ. Muzeul Naţional „George Enescu” va difuza pe site-ul instituţiei şi pagina sa de Facebook, începând cu ora 12:00, – în ciclul „Maeştri ai componisticii româneşti” – înregistrări live din recitalul „Cadouri muzicale” susţinut la Casa Memorială „George Enescu”, Sinaia (miercuri, 29 decembrie 2021. Programul cuprinde lucrări de George Enescu şi Hilda Jerea. Interpreţii sunt Aron Cavassi – vioară, Dan Cavassi – violoncel şi Eliza Puchianu – pian. TNB-TV, canalul youtube al TNB, ne invită să urmărim, începând cu ora 18:00, conferinţa „Interesul naţional şi actualitatea suveranităţii. Politica externă a României şi paradigm învingătorului”, susţinută de Bogdan Aurescu, în 2013, la Teatrul Naţional Bucureşti.

Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu autorităţile centrale şi locale, va organiza luni, în garnizoanele în care există monumente dedicate Unirii Principatelor, ceremonii militare şi religioase cu ocazia sărbătoririi a 163 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române. În Bucureşti, de la ora 11,00, la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I, va avea loc o ceremonie în cadrul căreia vor fi decorate Drapelele de Luptă ale Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor”, Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” şi Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”, informează MApN, într-un comunicat. De asemenea, de la ora 12,30, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Dealul Patriarhiei Române, va avea loc o ceremonie de depunere de coroane de flori, în organizarea Prefecturii Capitalei şi a MApN. Un moment dedicat Zilei Unirii Principatelor se va desfăşura, de la ora 14,00, şi la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, din Bucureşti. Cu acest prilej, va avea loc vernisajul expoziţiei intitulate „Armata Română în epoca Principelui Alessandru Joan 1”.

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică al liderilor din cele două principate româneşti (Moldova şi Ţara Românească) şi prima etapă în crearea statului unitar român modern. Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti ca domnitor al Ţării Româneşti, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iaşi domnitor al Moldovei, este ziua când s-au împlinit aspiraţiile naţionale ale revoluţionarilor de la 1848 care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept „cheia de boltă fără de care s-ar prăbuşi întreg idealul naţional”, reaminteşte MApN. Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este „actul întregii naţiuni române”, a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoaşterea internaţională a Unirii şi măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obţinerea şi recunoaşterea independenţei României în anii 1877 – 1878 şi la îndeplinirea idealului naţional de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de naţiunea română pe drumul modernităţii şi al integrării europene.

Peste 9.000 de poliţiştii vor acţiona în sistem integrat, împreună cu Jandarmeria Română şi cu celelalte instituţii ale statului cu atribuţii pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice şi respectarea măsurilor de sănătate publică, în perioada 21-24 ianuarie. La Constanța, organizatorii de la Forțele Navale au precizat că va avea loc un fel de Hora Unirii, dar „fără… să dăm mână cu mână”.

În aceste zile, aproximativ 27.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, pompieri şi piloţi ai MAI sunt pregătiţi să intervină pentru menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor antisociale şi sprijinirea comunităţilor în cazul unor situaţii de urgenţă. Efectivele Poliţiei şi Jandarmeriei vor fi prezente în zonele aglomerate: centre comerciale, pieţe, zonele organizate pentru vânzarea produselor tradiţionale, precum şi în staţiunile montane”, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Pentru prevenirea accidentelor rutiere şi fluidizarea traficului, pe drumurile publice vor fi în teren peste 1.500 de poliţişti rutieri cu 250 aparate radar. Misiunile acestora vor fi sprijinite de piloţii Inspectoratului General de Aviaţie al MAI, care vor asigura supravegherea aeriană a traficului rutier pe cele mai tranzitate rute din ţară. Pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă, stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor din medii ostile vieţii, vor fi mobilizaţi, zilnic, peste 5.000 de pompieri, care vor acţiona cu peste 1.200 mijloace tehnice specifice.

La nivelul Poliţiei de Frontieră au fost dispuse măsuri pentru fluidizarea traficului prin punctele de trecere a frontierei, precum şi pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere în zona de competenţă. Astfel, la nivelul întregii ţări, activităţile de supraveghere şi control vor fi asigurate zilnic de aproximativ 4.000 de poliţişti de frontieră”, arată sursa citată.

MAI face apel către cetăţeni să respecte măsurile de protecţie sanitară pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2, având în vedere numărul în creştere al cazurilor de COVID-19 din ultima perioadă. Cei care tranzitează frontiera naţională în această perioadă au la dispoziţie aplicaţia Trafic on-line, disponibilă pe pagina de internet a Poliţiei de Frontieră – www.politiadefrontiera.ro, în care sunt actualizaţi, în timp real, timpii de aşteptare din fiecare punct de trecere a frontierei.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.