Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, a participat duminică la ceremoniile prilejuite de Ziua Armatei Române și a spus că este un moment de aducere aminte a sacrificiilor făcute de militari, dar și unul „când privim spre viitorul instituției militare”.

„Ziua Armatei României este, pentru noi, un prilej de aducere aminte a sacrificiului românilor pentru păstrarea ființei naționale, a independenței și integrității țării noastre. Este, de asemenea, un prilej de bilanț al activității militarilor noștri și, totodată, un moment când privim către viitorul instituției militare”, se arată în mesajul transmis de Nicolae Ciucă militarilor români.

Ministrul a spus că în cel de-Al Doilea Război Mondial, militarii români au luptat cu vitejie pentru eliberarea teritoriului național, ziua de 25 Octombrie 1944 devenind un simbol al eliberării de sub ocupația străină a orașului Carei și a întregii Țări. Potrivit ministrului, chiar dacă măsurile de protecție sanitară nu permit desfășurarea activităților care s-ar fi cuvenit pentru cinstirea eroilor neamului, „gândul nostru va fi la ei, la cei nu au cedat și s-au jertfit pentru recăpătarea independenței și demnității naționale”.

Sunt deja 76 de ani de la acest eveniment istoric, iar numărul celor care au contribuit la înfăptuirea acestui deziderat național, eliberarea ultimei palme de pământ românesc de sub ocupația horthystă, scade văzând cu ochii. Nu-i vom uita niciodată pe cei care au plecat dintre noi, dar încă mai putem avea privilegiul să stăm față în față și să aflăm direct de la ei cum s-a scris istoria celei de-a doua conflagrații mondiale. Mai sunt doar 3.500, să nu ratăm această unică ocazie”, a mai transmis Nicolae Ciucă.

Militarii români în teatre străine de operații

Ministrul Nicolae Ciucă a transmis mesaje și veteranilor și celor aflați în teatrele de operații din afara României.

Le transmit celor 1.150 de militari români aflați în afara granițelor țării un sincer și să le mulțumesc pentru efortul lor, să le mulțumesc pentru felul în care îndeplinesc misiunile încredințate, să le mulțumesc pentru cuvintele frumoase și onorante pe care le-am primit din partea oficialilor străini care au militari ce acționează împreună cu ei în teatrele de operații. (…) Transmit un gând de prețuire și militarilor în rezervă și retragere, tuturor celor care și-au servit Țara cu credință și care sunt gata să revină oricând sub drapelul național pentru a apăra valorile democratice și ființa națională. Activi, în rezervă sau retragere, suntem cu toții militari! Ministerul Apărării Naționale va continua să sprijine înlăturarea discriminărilor majore din sistemul pensiilor militare de stat, create de diferitele acte normative care reglementează acest domeniu”, a mai transmis Nicolae Ciucă.

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că Ziua Armatei României este sărbătorită duminică printr-o serie de manifestări organizate, în format restrâns, în principalele garnizoane din ţară, în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români. Potrivit MApN, din cauza măsurilor impuse de pandemia de coronavirus, activităţile au loc fără public.

În Bucureşti, activităţile au loc la  Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I, la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”) şi la Monumentul Eroilor Genişti (Piaţa Leu). Apoi, la Carei va avea loc, de la ora 15,00, la Ansamblul Monumental „Glorie Ostaşului Român”, o ceremonie de depuneri de coroane şi jerbe de flori.

În Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a decis ca, în 2020, peste 2.100 de militari   să fie trimişi în misiuni în afara ţării în acest an. Cifra reprezintă o creştere cu peste 200 de oameni faţă de anul precedent. Este important de menţionat că peste 800 dintre participă, în continuare, la misiunea din Afganistan. În plus, peste 500 de militari se află în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin, în cel mai scurt timp. Pe lângă Afganistan, militarii români mai sunt dislocaţi în ţări ca Irak, Mali sau Bosnia.

Pe de altă parte, de la Ministerul de Interne a fost aprobat un total de aproape 800 de militari şi poliţişti care vor lua parte la misiuni internaţionale.

România a devenit membră a NATO în martie 2004 – data celei mai masive extinderi spre Est a Alianţei Nord-Atlantice. Dar trupele române s-au aflat în Afganistan încă dinaintea admiterii, iar după 2003 aproape 30 de militari români au fost ucişi acolo. Alţi câţiva şi-au pierdut viaţa în alte misiuni internaţionale. Să mai spunem că încă din anul 2017 România alocă 2% din PIB pentru apărare, în baza Acordului politic naţional privind creşterea finanţării. Acest lucru a permis majorarea alocaţiilor bugetare pentru înzestrare şi iniţierea unui amplu proces de modernizare a structurii de forţe, cu implicarea industriei naţionale şi protejarea intereselor esenţiale de securitate.

Ziua Armatei Române

În fiecare an, în 25 octombrie, este sărbătorită Ziua Armatei României instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. Ziua Armatei României este marcată prin arborarea Drapelului naţional la sediile instituţiilor militare, ridicarea Marelui Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi prin organizarea de ceremonii militare şi activităţi comemorative în garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţiuni şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării.

25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia horthysto-fascistă. Luptele eroice purtate de Armata Română, cu sprijinul forţelor sovietice, pentru eliberarea părţii de nord-vest a ţării au fost încununate de succes la 25 octombrie 1944, când inamicul a fost împins peste frontierele naţionale. Succesele Armatei Române au contribuit la configurarea liniei de est a frontului aproape într-o demarcaţie liniară ce lega Marea Baltică – valea Dunării şi Marea Adriatică.

Preţul plătit de Armata Română în intervalul 23 august 1944 – 25 octombrie 1944 a însemnat 58.330 de soldaţi ucişi, răniţi sau prizonieri. Efortul depus în slujba cauzei coaliţiei Naţiunilor Unite de înfrângere definitivă a Germaniei naziste a însemnat continuarea luptelor pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Însemnate au fost luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei, desfăşurate timp de cinci luni şi fiind folosite forţe semnificative, respectiv 17 divizii de infanterie, munte, cavalerie şi artilerie antiaeriană, Corpul 1 aerian, Brigada de căi ferate, Regimentul 2 care de luptă şi alte unităţi şi formaţiuni militare, cu un total de 248.430 militari. Au pătruns peste 400 de km în teritoriul inamic, au forţat 4 cursuri mari de apă (Hron, Nitra, Vah şi Morava), au traversat prin lupte grele 10 masive muntoase, eliberând 1.722 de localităţi, între care 31 de oraşe.

Sovietizarea României şi instaurarea regimului comunist au fost consecinţa a două evenimente petrecute spre sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe de o parte, „Acordul de procentaj”, din octombrie 1944, iar pe altă parte avansarea Armatei Roşii spre centrul continentului, sprijinind, prin forţa armelor sale, impunerea unor regimuri deplin controlate şi obediente faţă de Moscova. La 2 aprilie 1944, V.M. Molotov, comisarul sovietic al Afacerilor Externe, declara că guvernul său „nu urmăreşte achiziţionarea vreunei părţi a teritoriului României sau schimbarea orânduirii de stat existente”. Potrivit datelor furnizate de Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului, numărul militarilor români capturați de sovietici, după 23 august 1944, s-ar ridica la 150.000, în timp ce comandamentele sovietice au recunoscut că, în această situaţie, s-ar fi aflat doar 26.000-40.000 de militari români.

În prezent, 1.150 de militari români sunt implicaţi în misiuni internaţionale, sub egida NATO, UE, ONU şi tip coaliţie. Cel mai mare contingent, respectiv 693 de militari, este dislocat în Afganistan, sub egida NATO, în cadrul misiunii Resolute Support. Prima acţiune de luptă a Armatei României în afara graniţelor naţionale, de după 1990, a început la 8 martie 1996, alături de contingente ale armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţiuni din Bosnia-Herţegovina, cu Batalionul 96 Geniu. În 2000, Armata României a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major şi, ulterior, cu subunităţi specializate, de nivel companie. România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari, provenind din Batalionul 26 infanterie ”Neagoe Basarab”, sub comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), care la acea dată se afla sub comanda coaliţiei multinaţionale care acţiona în această ţară în baza unei rezoluţii a ONU. România a participat, cu 838 de militari, între iulie 2003 – 31 iulie 2009, la eforturile internaţionale pentru stabilizarea Irakului, atât în cadrul Forţei Multinaţionale (MNF-I), cât şi în cadrul misiunii NATO de instruire a forţelor de securitate irakiene (NTM-I).

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *