Spread the love

Pentru români, 2018 reprezintă un an special. Sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Pentru dobrogeni, 2018 este un an aparte, pentru că noi sărbătorim și 140 de ani de revenirea pământului dintre Dunăre și Mare la Patria Mamă.

În 14 noiembrie 1878, Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la România, după 460 de ani de dominație otomană. La 14 noiembrie 1878, după Războiul de Independență, autoritățile și armata română sunt întâmpinate la intrarea în străbuna provincie românească transdunăreană, „posesia vechilor noștri Domni”, cum scria în Ordinul către armată, semnat de către domnitorul Carol I, viitorul rege al României.

De atunci, autoritățile locale din cele două județe ale regiunii, Constanța și Tulcea, au considerat 14 noiembrie ca fiind o mare sărbătoare. Sărbătorirea la nivel național a revenirii Dobrogei la Patria Mamă a avut loc pentru prima dată la 137 de ani de la acel eveniment, după ce Parlamentul României a ratificat, în septembrie 2015, legea care proclamă oficial data de 14 noiembrie ca fiind Ziua Dobrogei, inițiată încă din 2012 de fostul senator constănțean Christian Gigi Chiru.

Pentru a marca așa cum se cuvine aceste evenimente importante în istoria Dobrogei, Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, în parteneriat cu Academia Română – Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Academia de Științe a Moldovei, Editura „Universul Juridic” și Uniunea Națională a Juriștilor – Publicațiile „Dreptul”, au organizat, vineri, 19 octombrie, conferința „Un secol de la înfăptuirea României Mari. 140 de ani de la revenirea Dobrogei în spațiul juridic românesc”. Deschiderea conferinței a avut loc la Sala Senatului a UOC, iar programul a inclus 14 susțineri de lucrări științifice, de către cercetători, profesori și practicieni din România și Moldova. Totodată, în cadrul manifestării, s-a lansat monografia reeditată „Drepturi naționale și politice în Dobrogea” a lui Nicolae Iorga. De asemenea, s-a semnat un acord de colaborare între Facultatea de Drept și Științe Administrative a UOC și Facultatea de Drept a Universității de Stat din Republica Moldova.

Printre cei care au evocat dublul eveniment istoric se numără și prof. univ. Dr. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române. Acesta a declarat că, prin această întâlnire, dorește să îndrepte o nedreptate, aceeea că procesul de constituire a României Mari, după actul fondator din 1859 a a avut drept prim act de realizare unirea României cu Dobrogea în 1878.

„A fost un moment hotărâtor pentru că, atunci, a fost dat semnalul unui proces care se va extinde. Atunci România a dobândit deschidere stabilă la mare, iar acest act avea să aibă o importanță deosebită pentru dezvoltarea țării. În același timp, este ocazia de a aduce în atenție trecutul politico-juridic al Dobrogei, acela de a fi un ținut legat de întreaga țară românească. Spre deosebire de alte provincii alipite, în cazul Dobrogei a fost vorba de o trecere de la un sistem juridic cu totul deosebit, cel islamic, la cel de tip european“, a spus Mircea Duțu.

La conferință a luat parte și viceprimarul Constanței Costin Răsăuțeanu. Acesta a reiterat că la nivelul Constanței au fost create trei consilii consultative: economic, diplomatic și cel academic.

„Parteneriatul cu mediul academic din Constanța se consolidează pe zi ce trece și cred că devine o tradiție. Anul 2018 ne dă toate argumentele să ne asumăm un demers curajos și să vorbim mai des despre valorile care ne unesc și care ne reîntregesc, despre oameni și principii solide, despre dragoste de țară. Din păcate, tinerii din ziua de azi se îndepărtează tot mai mult de aceste valori care ne-au definit ca neam… De multe ori se vorbește greșit în spațiul public despre Mica Unire de la 1859. Cred că atunci a fost o unire de bază și că s-a pus piatra de temelie a ceea ce urma să se întâmple, și anume, făurirea României Mari“, a spus Răsăuțeanu.

La rândul său, academicianul Ion Guceac, vicepreședinte al Academiei de Științe a Republicii Moldova, a declarat că dezbaterea publică a evenimentelor care au avut loc pe teritoriul României cu 100 de ani în urmă este extrem de necesară, nu doar pentru a cunoaște adevărul științific, ci și pentru a conștientiza perspectivele țării și a alege calea pe care urmează să se dezvolte.

CITEȘTE ȘI:

A 51-a sesiune de cercetări științifice, PONTICA 2018 – organizată sub semnul Centenarului și a 140 de ani de unirea Dobrogei cu România. Țuțuianu: „Suntem obligați să ne respectăm strămoșii, iar moștenirea primită de la aceștia trebuie pusă în valoare“

Facebook Comments

Advertisements

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *