Cele mai mari 10 salarii din România sunt cuprinse între 19.600 şi 23.200 euro. INS: Veniturile totale medii lunare au fost de 5.384 lei pe gospodărie în trimestrul IV

Zece români aveau salarii lu­nare nete cuprinse între 19.600 de euro şi 23.200 de euro până pe data de 23 februarie 2021, scrie zf.ro. Cele mai mari salarii din România sunt plătite de industrii precum editarea de produse software, comerţul produselor farmaceutice, alte activităţi sportive, activităţi ale sindicatelor salariaţilor şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, relatează ZF.

Zece români aveau salarii lu­nare nete cuprinse între 19.600 de euro şi 23.200 de euro până pe data de 23 februarie 2021, conform datelor obţinute de Ziarul Financiar de la Inspecţia Muncii. Dintre aceştia, cinci câştigau un salariu net între 21.400 de euro şi 23.200 de euro, conform sursei citate. Cinci contracte de muncă se încadrează în acest interval de venituri, contracte de muncă din domenii de activitate precum editarea altor produse software, comerţul produselor farmaceutice, alte activităţi spor­tive, activităţi ale sindicatelor salariaţilor şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

„Aici discutăm despre 10 salarii de peste 20.000 euro lunar net. Ar trebui să fie salariile unor CEO, din cele mai importante şi bine plătite industrii ale României – aşa cum sunt de exemplu industria IT, aici dezvoltarea de soft, dar şi industria farmaceutică.   Regăsim şi consultanţa în management (probabil Big4 sau similar), retail sau FMCG. Putem observa că lipsesc industria auto, energia şi sectorul financiar-bancar, acestea fiind industrii constant în vârful topurilor salariale.   Nu înseamnă însă că liderii acestor organizaţii câştigă neapărat mai puţin, ci poate că remuneraţiile lor sunt plătite în alte ţări, cu scopul optimizării fiscale. Este o practică frecventă în marile grupuri multinaţionale“, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

Pe de altă parte, veniturile totale medii lunare pe gospodărie au fost în trimestrul IV din 2020, în termeni nominali, de 5.384 lei pe gospodărie, în timp ce pe persoană au totalizat 2.099 lei, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În perioada analizată, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 4.627 lei lunar pe gospodărie sau 1.804 lei pe persoană şi au reprezentat 86% din nivelul veniturilor totale. Conform datelor INS, veniturile băneşti au fost în medie de 4.997 lei lunar pe gospodărie (1.949 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 387 lei lunar pe gospodărie (151 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,3% din veniturile totale ale gospodăriilor).

Potrivit datelor INS, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (19,1%), veniturile în natură (7,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,7%), veniturile din agricultură (1,6%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,9%). Instituţia menţionează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

În ceea ce priveşte cheltuielile totale, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,4%). INS precizează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum. Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV 2020, în medie, 33,7% din consumul gospodăriilor.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *