În Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, de la venirea managerului Raluca Ștefan Vericeanu, mai multe „zvonuri” care au circulat pe holuri, în birouri și chiar între personalul auxiliar s-ar fi transformat, „cu precizie elvețiană”, în fapte. Așa descriu surse din interiorul spitalului o succesiune de decizii și schimbări care, în percepția lor, nu ar fi fost întâmplătoare, ci parte dintr-un plan cunoscut dinainte, cu obiective clare: eliminarea laboratorului Synevo din spital și „curățarea” unor zone-cheie de oameni considerați incomozi. Sunt aspecte necesare de știut de către corpul de control al ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete.
Sursele TOMIS NEWS din cadrul Spitalului susțin că încă din primele zile se știa, inclusiv „de către liftiere”, că noul manager ar fi „omul lui Florin Mitroi” și ar fi venit cu o misiune explicită: să „mătrășească” laboratorul de analize Synevo. Contextul invocat este acela că, în februarie 2025, contractul cu Synevo urma să se încheie, la doar câteva luni distanță, iar în spital se vehicula inclusiv ideea că Raluca Vericeanu ar fi urmat să plece imediat după ce „rezolvă” laboratorul, posibil în jurul lunii martie. Potrivit acestor relatări, exact asta s-a întâmplat: într-o seară, laboratorul Synevo a dispărut, iar după două-trei zile ar fi apărut „de nicăieri”, în spațiul unde fusese Synevo, un alt laborator, descris de surse ca fiind „total insuficient”. Mai grav, la aproximativ două luni acest nou laborator ar fi funcționat fără autorizații de funcționare, iar ulterior au existat presiuni și amenințări „de la împărăție” – expresie folosită de surse pentru a-l indica pe președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi – către DSP, pentru ca autorizațiile să fie eliberate cât mai repede. În justificarea oficială internă, Raluca Vericeanu a desființat colaborarea cu Synevo pe motiv că „se pierdeau bani”. Numai că, în prezent, conform acelorași relatări, analizele recoltate în SCJU Constanța sunt transportate „cu transport special” în patru locuri din oraș, tocmai pentru că laboratorul nou este mic și ineficient. Consecința directă invocată: misiunea este fost îndeplinită – Synevo nu mai funcționează în SCJU – însă timpul de returnare a analizelor a crescut, iar promisa reducere de costuri ar fi, în cel mai bun caz, discutabilă în raport cu logistica suplimentară.
În paralel, un al doilea „zvon” devenit realitate, „doamna lui Mitroi” ar fi trebuit să „scape de niște oameni din spital”. Nu este vorba de personal oarecare, ci de câțiva universitari care, prin poziție, notorietate și prestanță, ar fi putut reprezenta o problemă pentru exercitarea autorității noii conduceri. Astfel, au fost schimbați din funcția de medic-șef în secții critice: Prof. Univ. Dr. Doina Catrinoiu, Prof. Univ. Dr. Daniel Ovidiu Costea, Prof. Univ. Dr. Vlad Țică, Dr. Constantin Andrei Rușali de la Cardiologie, Dr. Iuliana Cîndea de la ATI și Dr. Rodica Tudoran de la UPU. Mesajul perceput în interior ar fi fost limpede: șefii „mai obraznici” sunt înlocuiți cu oameni considerați mai „modelabili”. La Neurochirurgie, unde a avut loc „ultimul eveniment”, au fost făcute „acrobații” manageriale care au bulversat personalul. Raluca Vericeanu, secondată de doctorița Camer Salim, l-au schimbat pe Dr. Ioan Bogdan Ghinguleac, descris ca fiind finul doamnei Salim, care era încă directoare la acel moment. În locul lui a fost numit Dr. Bălan Cornel, însă după o lună, pe fondul unui conflict între Dr. Bălan și Camer Salim, Dr. Ghinguleac a fost pus înapoi. În interior, această succesiune este descrisă ca un exemplu de nepotism și de decizii oscilante, luate pe criterii personale, nu profesionale. Per ansamblu, în spital există convingerea generală că managerul Raluca Ștefan Vericeanu nu ia decizii singură și că execută „doar comenzi”. Mai mult, spun aceleași surse, managerul ar fi afirmat în repetate rânduri: „trebuie pentru că așa e dispoziția de la CJ”.
În secția de Anestezie și Terapie Intensivă, tabloul descris de surse este unul de război intern vechi, cu ambiții personale, alianțe și eliminări. Sursele plasează începutul în 2013, când Dr. Dincă Irina Eugenia, medic primar ATI, a venit la SCJU de la maternitatea Isis (actualul spital Armonia) și și-ar fi dorit să devină șefă de secție. La acel moment, șefa ATI era Dr. Bădărău Victoria, descrisă ca o doctoriță în vârstă, aproape de pensionare. Dr. Dincă s-a atașat brusc și puternic de Dr. Bădărău, fiind „mereu în biroul șefei”, iar împreună ar fi decis „destinele secției”, acumulând ostilitatea colegilor. Ulterior, a apărut un alt pretendent la șefie: Dr. Daniel Dumbravă, actual președinte al Colegiului Medicilor Constanța. Acesta nu ar fi avut succes deoarece Dr. Dincă, „abilă”, l-ar fi pus într-o lumină proastă în fața managerului. Din 2020, șefă la ATI ar fi rămas Dr. Cîndea Iulia, medic primar ATI și cadru universitar cu funcție de predare.
Pe 12 mai 2025, Dr. Cîndea Iulia a fost demisă din funcția de medic-șef, iar ulterior i s-a comunicat că motivul ar fi relațiile foarte bune cu fosta conducere. În prezent, Dr. Dincă Irina Eugenia este, din noiembrie 2025, medicul-șef al secției ATI din SCJU Constanța, fără grad universitar, fără doctorat și fără participare, în ultimii 10 ani, la vreun congres – elemente prezentate de surse ca argumente că numirea ar fi fost una politică, „echipa lui Florin”. Odată instalată, noua șefă ATI a instaurat „dictatura” pe secție, anulând tot ce fusese implementat anterior, pe motiv că „nu e bun” sau „e abuziv”. Un exemplu concret, pe care sursele insistă să fie păstrat integral, este cel al vizitelor medicale: înainte s-ar fi făcut trei vizite pe zi – la 8:00, la 11:00 (după completarea foilor, pentru a vedea evoluția între 8 și 11 și a ajusta tratamentul până la 14:00) și la 13:00, la preluarea gărzii. Aceste trei vizite sunt obligatorii conform ghidurilor de siguranță a pacientului și că, în logica lor, un pacient ar prefera să fie văzut de 15 medici de trei ori pe zi, nu o singură dată de cei patru medici de gardă. Acum, ar mai exista doar vizita de la 8:00, iar exemplele de „anulări” ar fi numeroase.
În același timp, UPU – descris de surse ca „interfața cu spitalul”, „poarta de intrare” și secția cea mai expusă public – a devenit scena principală a unor „reforme” care, în percepția personalului, au agravat problemele pe care declarativ conducerea spunea că vrea să le rezolve. La venirea la conducerea SCJU, Raluca Vericeanu ar fi spus că prioritatea ei și a lui Florin Mitroi este scurtarea timpului de așteptare, iar într-o conferință de presă a afirmat că la UPU „este iadul”. În declarațiile publice ale lui Florin Mitroi, acesta a spus că înainte de schimbarea conducerii, SCJU era „abator”! În logica politică descrisă, UPU ar fi preocuparea principală a tuturor președinților de CJ, pentru că există impresia că un UPU „prietenos” rezolvă imaginea, chiar dacă restul spitalului rămâne neschimbat. În acest context, Florin Mitroi a numit inițial director medical un medic din UPU, pe Camer Salim, apoi a „zugrăvit casa scărilor” – măsuri descrise ca având impact mic asupra fluxului pacienților. Ulterior, fosta directoare medical Salim Camer ar fi fost numită șefă la UPU. Despre situația de la UPU sub conducerea Dr. Salim, medicii formulează o listă de acuzații punctuale, pe care o redăm ca atare. Prima: ar jigni personalul – asistenți, medici rezidenți, specialiști tineri – cu apelative precum „vaci”, „proaste/proști”, „incompetenți”. A doua: ar întârzia permanent dimineața. A treia: ar fi organizat o petrecere de ziua asistentei-șefe Cristina Maftei, fosta directoare de îngrijiri în perioada când Salim era director medical, iar petrecerea ar fi fost plătită de o firmă de medicamente (Zentiva) și ar fi avut loc la Restaurantul Gao. A patra acuzație: ar fi angajat asistenți noi, debutanți, care nu se descurcă, iar presiunea ar fi fost pusă pe asistenții vechi, care, fără sprijin din partea conducerii, ar fi început să plece. A cincea: ar impune medicilor să nu mai recomande examinări CT, pe fondul unor „răfuieli personale” cu Medimar, societatea care oferă aceste servicii în SCJU. A șasea: ar fi desființat codul galben, rămânând doar cod verde și cod roșu. Consecința descrisă de surse este că toți pacienții ar intra pe cod verde, sunt văzuți de medici într-un fel de triaj, iar cei diagnosticați cu afecțiuni destul de grave, care înainte ar fi intrat direct pe cod galben, ar fi mutați într-o cameră de monitorizare și supravegheați de un medic rezident. În concluzia surselor, această schimbare ar produce pierdere de timp și, în loc să scadă timpul de așteptare, ar aglomera UPU prin acumularea cazurilor care nu sunt cod roșu într-o zonă de așteptare. Sursele mai afirmă că astfel nu se mai respectă timpii de așteptare, pacienții ar trebui să intre în cabinet „în momentul în care ajung”, ceea ce nu se întâmplă, iar unii ar ajunge să stea câte 3–4 ore pe un pat la monitorizare. A șaptea acuzație: salonul de terapie intensivă din UPU, „mediatizat mult”, nu ar fi decât un izolator pentru pacienții cu boli transmisibile. A opta: reacțiile din teren ar fi fost puternice, inclusiv la nivel național. Sursele afirmă că pe urgență la Constanța ar fi intrat 15 rezidenți, dar 10 ar fi cerut transfer în alte centre, rămânând doar 5. În același timp, sursele susțin că Dr. Salim și Dr. Rodica Tudoran ar fi singurele două cadre universitare, iar „execuția” lui Tudoran a fost făcută „la toate televiziunile”. A noua acuzație: de când Camer Salim a devenit șefă la UPU (20 noiembrie 2025), foarte multe asistente – „cred că jumătate”, spun sursele – ar fi cerut transfer pe alte secții. La început, câteva ar fi primit transferul, dar ulterior, când numărul cererilor a crescut, transferurile au fost refuzate. În plus, un medic din UPU a demisionat începând cu 1 ianuarie 2026. A zecea acuzație: Dr. Salim ar avea numeroase reclamații la sindicat din partea asistentelor și ar fi existat un conflict recent cu Dr. Pundiche, cu violență verbală și fizică în UPU, „cu pacienți pe lângă ele”. Sursele afirmă că Dr. Pundiche a depus plângere penală și că Dr. Salim „a sărit la bătaie”, ba chiar „ea a dat prima”.
Toate aceste elemente sunt prezentate de surse din interior ca piese ale aceluiași tablou: o conducere percepută ca executând ordine politice, o reconfigurare a spitalului prin eliminarea unor actori incomozi și o serie de „reforme” care, în loc să crească siguranța pacientului și eficiența, ar fi produs tensiune, plecări, întârzieri și un climat de frică.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google