Curtea Constituțională este așteptată luni, 20 octombrie 2025, să se pronunțe asupra sesizării depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție privind noua lege a pensiilor magistraților. Potrivit unor surse judiciare consultate de stiripesurse.ro, judecătorii ar urma să admită, cu majoritate, sesizarea ÎCCJ, ceea ce ar însemna că legea va fi declarată neconstituțională.
Decizia de luni va veni după două amânări succesive, din 24 septembrie și 8 octombrie, când CCR a reprogramat pronunțarea pentru 20 octombrie. Instituția a confirmat atunci doar calendarul, fără a oferi indicii privind soluția pe fond.
Judecătorii Curții Constituționale s-au întâlnit, în această dimineață, într-o ședință informală, ne-au precizat surse judiciare. Aceștia au discutat posibila decizie asupra legii privind pensiile magistraților, iar situația este una extrem de strânsă.Dintr-un total de 9 judecători, scorul ar fi în prezent de 5 voturi ”pentru” și 4 ”împotrivă”, ceea ce ar însemna că legea ar putea fi declarată neconstituțională. Totuși, conform surselor judiciare, doi dintre judecători nu sunt 100% convinși, iar scorul este într-un echilibru extrem de fragil.
Este posibil ca judecătorii CCR să declare legea doar ”parțial neconstituțională”, ceea ce nu ar fi o înfrângere chiar atât de mare pentru Guvern și nu ar duce la demisia premierului Ilie Bolojan.Totul se joacă până în ultima secundă, iar importanța acestei decizii este una capitală. Dacă va pica și de această dată legea prin care se reduc pensiile speciale, atunci este greu de crezut că pe viitor s-ar mai putea veni cu inițiative. Dacă CCR admite sesizarea ÎCCJ, legea este declarată neconstituțională integral sau parțial, iar Parlamentul și Guvernul trebuie să reia procedura, ținând cont de motivare. În scenariul unei respingeri, proiectul ar putea fi promulgat rapid și aplicarea ar începe conform calendarului din lege. Indiferent de deznodământ, motivarea CCR va deveni reper pentru orice viitoare încercare de reformare a pensiilor de serviciu, inclusiv pentru corpuri profesionale din afara magistraturii care invocă tratament similar. Precedentele decizii au conturat standarde stricte în materie de previzibilitate și proporționalitate.
Textul atacat plafonează pensia de serviciu la maximum 70% din ultimul salariu net, ridică vârsta de pensionare la 65 de ani, și majorează vechimea necesară la 35 de ani; totodată, schimbă regulile de calcul și tranziție. Guvernul a susținut că este o aliniere la sistemul general, cu impact bugetar controlat și efect de temperare a ieșirilor timpurii.
ÎCCJ a sesizat CCR pe 4 septembrie, contestând atât procedura de adoptare – angajarea răspunderii – cât și conținutul noilor reguli, pe motiv că afectează independența justiției și contravin jurisprudenței Curții.Pe 8 octombrie, Curtea a anunțat oficial doar amânarea, urmând ca pe 20 octombrie să dea un verdict. Executivul a legat reforma de calendarul PNRR, premierul Ilie Bolojan declarând recent că speră ca judecătorii constituționali să „închidă” subiectul, pentru a nu periclita accesul la fonduri europene. În paralel, guvernul a promovat ideea unei „echități” în raport cu populația activă. De partea cealaltă, CSM a avertizat că modificările „nu au legătură” cu cerințele Comisiei Europene și că ating arhitectura garanțiilor de independență, în special prin formula de calcul și prin schimbarea brutală a condițiilor de retragere. Analize independente au notat că sesizările ÎCCJ au avut, în trecut, o rată înaltă de succes în fața CCR atunci când au vizat regimul pensiilor, ceea ce a alimentat așteptările unei admiteri și în acest caz.
Premierul Ilie Bolojan așteaptă cu sufletul la gură decizia Curții Constituționale privitoare la pensiile speciale ale magistraților. Informațiile pe surse, care s-au scurs și în presă, dar care au ajuns și la urechile premierului ne indică faptul că judecătorii CCR vor declara neconstituțională legea. În acest context, Ilie Bolojan își pregătește demisia din funcția de premier considerând că Executivul nu mai are legitimitate, din moment ce o lege asupra căreia și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului a picat testul de constituționalitate. Totuși, Bolojan și-ar face și un plan politic, prin această demisie. El ar urmări să fie candidatul pentru funcția de primar al Capitalei, alegeri care vor avea loc pe 30 noiembrie.
Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a declarat într-un interviu acordat DC News că actuala coaliție de guvernare ar putea funcționa chiar și în scenariul unei demisii a premierului Ilie Bolojan, în cazul în care Curtea Constituțională a României (CCR) respinge legea privind pensiile magistraților.
„Poate să supraviețuiască și fără Florin Manole. Poate să supraviețuiască și fără Alexandru Rogobete. Și trebuie să supraviețuiască și fără Bogdan Ivan, ca să dau doar exemplu de colegi tineri de la PSD. (…) Spun că suntem mulți oameni care nu au percepția că sunt indispensabili”, a afirmat ministrul.
Întrebat ce s-ar întâmpla dacă Ilie Bolojan ar demisiona în urma unui eventual verdict nefavorabil al CCR, Florin Manole a spus că nu se teme pentru stabilitatea politică a coaliției.
„E dreptul domniei sale să declare orice, evident. Dar, încă o dată, eu cred că această coaliție poate să meargă mai departe și fără Manole, ca să dau un exemplu foarte modest. Deci lucrurile merg în această stabilitate”, a declarat acesta.
Ministrul a subliniat că Guvernul are suficienți oameni capabili să asigure continuitatea și că stabilitatea politică este „obiectivul major” al momentului. În ceea ce privește o eventuală numire a unui nou premier PNL, Manole a precizat că nu are așteptări personale și că nu dorește să intervină în deciziile interne ale liberalilor.
„Nu fac judecăți de valoare și nu mă gândesc să fac ordine în PNL în vreun fel. Eu am propria mea ogradă și mi-a ajuns atât”, a spus ministrul Muncii.
De partea cealaltă, liderul senatorilor USR, Ștefan Pălărie, trage un semnal de alarmă și cere organizarea urgentă a alegerilor pentru Primăria Capitalei, avertizând că interimatul actual blochează orașul și menține Bucureștiul „într-o stare de improvizație”. În același timp, acesta deschide discuția despre scenariile politice posibile, alianțe și strategii înaintea scrutinului ce ar putea avea loc pe 7 decembrie.
„Am văzut vinerea trecută afirmațiile premierului Ilie Bolojan, care spunea că alegerile pentru Primăria Capitalei trebuie să fie organizate anul acesta mai repede și a folosit o sintagmă pe care eu am apreciat-o foarte mult, să intrăm în normalitate. Lucrul ăsta ne bucură foarte tare”, a spus Pălărie.
Acesta a subliniat că declarațiile premierului confirmă argumentele USR: „Nu putem trăi într-o țară a interimatului, nu putem trăi improvizorat. Avem nevoie de un primar legitim ales la București până la finalul acestui an”.
Liderul senatorilor USR a punctat și dificultățile majore cu care se confruntă Bucureștiul.„Avem probleme importante. Discutăm despre mobilitate și transport, despre termie, despre urbanism. Știți foarte bine subiectul fierbinte al autorizațiilor de construcție și al modului în care Bucureștiul arată astăzi și ar trebui să arate pe viitor”, a spus acesta, potrivit Mediafax.
„Toate lucrurile astea se vor putea rezolva printr-un primar nou ales. Un primar pe care noi ni-l dorim să continue reformele și deciziile pe care președintele țării, Nicușor Dan, le-a avut în calitate de primar”, a mai adăugat Pălărie.
Pălărie a anunțat că o decizie privind data alegerilor este așteptată în scurt timp.„Să vedem în zilele următoare hotărârea de guvern pe care o va da după ședința de guvern. Probabil că săptămâna asta vom avea această dată care a început să fie discutată, și anume 7 decembrie”, a precizat Pălărie.
Întrebat despre posibilitatea unei alianțe PNL–USR, senatorul a spus clar: „Eu sunt în favoarea ideii unei alianțe de dreapta. Să nu uităm că această alianță de dreapta a reașezat lucrurile în București atunci când văzusem ce înseamnă un București condus integral de PSD.
Să nu uităm de doamna Gabriela Firea, care atunci avea resurse financiare, dar prefera să le redirecționeze către companii municipale înființate ilegal”.În același timp, Pălărie a respins scenariul unui candidat unic din partea tuturor partidelor.
„Gândiți-vă cât de absurd ar fi să ai un candidat PSD, PNL, USR împotriva UDMR-ului. Argumentul acesta este pur și simplu lipsit de substanță. Nu suntem niște copii speriați care ne ținem de mână. Strategia asta cu candidatul unic, ați văzut cât de falimentar a fost de-a lungul timpului, mai ales privitoare la București. Bucureștenii nu se lasă ușor păcăliți”, a spus acesta.
Referindu-se la actualul edil interimar, Pălărie a fost tranșant.„Domnul Bujduveanu, în momentul de față, este un primar interimar ilegitim, l-am numit chiar în spațiu public, pentru singura explicație că nu avem conform legii organizate alegerile”, a afirmat Pălărie.
Liderul senatorilor a încheiat cu un mesaj categoric: „Nu avem dreptul, poate USR, să se teamă cel mai puțin de votul bucureștenilor. Tocmai de asta suntem dispuși și să mergem cu candidat propriu. Vom vedea scenariile care sunt posibile. Dar repet, nu ne e teamă de votul bucureștenilor”.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google