Curtea Constituțională a respins, miercuri, ca fiind inadmisibile, sesizările depuse de parlamentarii AUR, și ca ca neîntemeiate sesizările USR și Avocatului Poporului cu privire la cele trei legi ale justiției adoptate de Parlament. Este vorba despre Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea organizării judiciare şi Legea Consiliului Superior al Magistraturii.
Curtea Constituţională a respins miercuri sesizările depuse de USR, AUR şi Avocatul Poporului la proiectele de lege din pachetul legilor justiţiei, astfel că acestea merg la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Sesizările USR și ale Avocatului Poporului au fost respinse ca neîntemeiate, în vreme ce sesizările AUR nici nu au făcut obiectul unei analize pe fond, fiind declarate inadmisibile. În privința sesizărilor Avocatului Poporului și ale USR, au existat și judecători care ar fi vrut admiterea acestora, potrivit unui comunicat al Curții.
I. În ședința din 9 noiembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis:
1. Cu majoritate de voturi în privința art.88 alin.(2), art.206 teza finală, art.234 alin.(2), art.271 și art.290 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor și cu unanimitate de voturi în privința Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, în ansamblul său, precum şi la celelalte dispoziții din aceasta, a respins, ca neîntemeiată, după conexare, obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului și de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și neafiliați și a constatat că Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, în ansamblul său, precum și dispozițiile art.17 alin.(5), art.21 alin.(4), art.22, art.25, art.26 alin.(1), art.33 alin.(1), art.43 alin.(2), art.45 alin.(1), art.59 alin.(3) și (4), art.63 alin.(1), art.75 alin.(5), art.88 alin.(2), art.89, art.114, art.115, art.117 alin.(6), art.121 alin.(4), art.128, art.132, art.133, art.135, art.139, art.140, art.141, art.143 alin.(2), art.145-149, art.150, art.160 alin.(6), art.167, art.169 alin.(8), art.172 alin.(8), art.188 alin.(4), art.206, art.228 alin.(5)-(7), art.234 alin.(2), art.235 alin.(2), art.269 alin.(16), art.271, art.273 alin.(1) lit.c) și d), art.275 alin.(1), (3) și (6), art.277 alin.(6), art.278 alin.(2), art.279, art.283, art.284 alin.(5), art.289 alin.(2), art.290 și ale anexei nr.1 pct.B art.2 lit.b) la aceasta sunt constituționale în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate.
2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și neafiliați și a constatat că Legea privind organizarea judiciară, în ansamblul său, precum și dispozițiile art.13, art.15 alin.(1), art.21 alin.(6), art.28, art.30 alin.(1), (3) și (5), art.31 alin.(4) teza a doua, art.34 alin.(3), art.36 alin.(3) și (8), art.45 alin.(1), (2) și (4), art. 54 alin. (2) și (5), art.57, art.58 alin.(4) și (5), art. 68 alin.(3) și (4), art.70, art.82 alin. (2) și (3) teza a doua, art. 90 alin. (2) și (3) teza a doua, art.93, art. 97 alin. (2) și (3) teza a doua, art. 107 alin. (2), art.115 alin.(1), art.150 și art.159 din aceasta sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
3. Cu majoritate de voturi în ceea ce privește dispozițiile art.27 alin.(2) teza finală și cu unanimitate de voturi cu privire la Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, în ansamblul său, precum şi la celelalte dispoziții din aceasta, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și neafiliați și a constatat că Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, în ansamblul său, precum şi dispozițiile art.8 alin.(3), art.14 alin.(3) și (4), art.22 alin.(3), art.27 alin.(2), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1), art.40, art.41, art.49 alin.(5) și alin.(7)-(9), art.51 alin.(3), art.53 alin.(2), art.57 alin.(4) și (6) și art.59 alin.(3) din aceasta sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
II. În aceeași ședință, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi a respins, ca inadmisibile, obiecțiile de neconstituționalitate formulate de 38 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și neafiliați, cu privire la Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.
„Puterea actuală a forţat la maximum procedura şi nu a aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia”, afirma, recent, deputatul USR Stelian Ion, adăugând că legile Justiţiei „oligarhizează întregul sistem judiciar, punând control pe ce înseamnă înfăptuirea actului de justiţie” şi fac mult mai mult rău întregii societăţi.
AUR spune că legile sunt neconstituţionale „din cauza manierei abuzive şi dispreţuitoare în care au fost votate, dar şi prin efectele devastatoare pe care le vor produce după intrarea în vigoare”. Potrivit AUR, nesancţionarea judecătorilor care nu respectă deciziile Curţii Constituţionale „goleşte de eficacitate” caracterul obligatoriu al acestora.
Avocatul Poporului arăta că legea preconizează o extindere a ariei funcţiilor ce pot fi ocupate de judecători şi procurori care excedează activităţii de înfăptuire a justiţiei.
Decizia Curții Constituționale de a respinge sesizările USR pe legile Justiției, în absența unui aviz al Comisiei de la Veneția, demonstrează că „CCR a ajuns un simplu instrument politic”.
„CCR a ajuns un simplu instrument politic. S-a degradat până la un nivel foarte jos, de alarmă. Ori de câte ori e o speță cu miză politică, deciziile sunt preponderent politice, mai puțin juridice. CCR a devenit un fel de legiuitor, își arogă puteri pe care nu le are, tranșează dispute politice. Astăzi, a decis că legile justiției sunt constituționale. În primul rând, CCR trebuia să amâne soluționarea obiecțiilor până la pronunțarea avizului Comisiei de la Veneția. Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția se va da pe 16 noiembrie, timp suficient și pentru coordonarea cu calendarul legat de ridicarea MCV și aderarea la Schengen. Apoi, în cele aproximativ 100 de pagini de argumente depuse de noi existau suficiente temeiuri pentru declararea neconstituționalității unor articole din noile legi ale justiției”, declară Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.
USR îi solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legile justiției în forma actuală și să aștepte pronunțarea Comisiei de la Veneția.
„Un președinte responsabil nu poate încuraja oligarhizarea justiției, așa cum a gândit ministrul Cătălin Predoiu. În caz contrar, se poate crede că președintele preferă un sistem judiciar slab, anemic raportat la înfăptuirea actului de justiție pentru omul de rând, dar puternic ca scut pentru camarila politică iubitoare de BMW-uri și ca instrument de anihilare a adversarului politic. În mod normal, cu aceste legi nocive care ne aruncă înapoi în perioada neagră a justiției comandate de la partid din vremea Năstase-Stănoiu, nu s-ar putea ridica MCV. Iohannis va miza totul pe negocierile politice și pe jucarea cărții poziției geostrategice a României. Doar așa s-ar mai putea ridica MCV, nicidecum pentru că România a înregistrat progrese și a îndeplinit toate obiectivele din MCV”, mai precizează Stelian Ion:
