Sistemul de protecție construit în jurul structurilor de aplicare a legii din Portul Constanța oferă în aceste zile spectacolul grotesc al unei răzbunări instituționale fără precedent. În loc ca dezvăluirile privind gravissimul caz al comisarului Adrian Silviu Sima, șeful Serviciului Combaterea Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere din cadrul Gărzii de Coastă – cel scăpat de la tragerea la răspundere penală prin manevre medicale dubioase și concedii aranjate direct pentru a preveni deconspirarea complicităților din interiorul DNA Constanța – să declanșeze anchete interne severe, efectul a fost exact opus.
Încurajat de impunitatea oferită pe tavă și simțindu-se complet salvat de la consecințele legii, Sima a declanșat o epurare masivă și nemiloasă împotriva tuturor celor care au îndrăznit să rupă tăcerea și să declare adevărul în cadrul anchetelor care îl vizau. Această prigoană totală se desfășoară sub privirile încurajatoare ale procurorului șef al DNA Constanța, Vasile Abagiu, cel care a transformat ani la rând Portul Constanța într-un teren de joacă privat și protejat, unde furturile de sute de baxuri de țigări și sutelor de kilograme de tutun din corpurile delicte au fost mușamalizate cu o lejeritate infracțională. În locurile în care din containerul de probe se evacua marfă de contrabandă din pix, iar procesele-verbale sunt falsificate de teama controalelor de la Parchetul General, astăzi se execută la comandă cariere și destine. Politica este simplă și brutală: orice polițist sau vameș care a îndrăznit să depună denunțuri sau să ofere declarații incriminatoare împotriva comisarului Sima trebuie să plătească scump, devenind pildă pentru oricine ar mai încerca pe viitor să spargă omerta.
Faptele sunt de o gravitate penală extremă: Cei care au depus denunțuri, în naivitatea lor, au avut încredere în DNA Constanța, numai că șeful DNA Constanța este fix capul rețelei de la Garda de Coastă. Practic, Abagiu i-a turnat pe toți la Sima, astfel se explică pe cine știe Sima exact să lovească.
Miza acestei operațiuni de curățare este golirea completă a Biroului PCMIIT (Prevenirea și Combaterea Migrației Ilegale și Infracționalității Transfrontaliere) și a Serviciului PCMIIT de cadrele incomode și profesioniste care au refuzat să fie părtașe la fărădelegi.
Acum când citiți aceste rânduri, Sima îi elimină pe absolut toți polițiștii care au avut curajul să vorbească, lăsând pe poziții doar doi apropiați rămași în grațiile sale, cu scopul clar de a readuce în structură o nouă garnitură de cadre docile, numai bune de integrat în viitoarele activități infracționale. Ratarea de proporții a actului de justiție și blocarea cercetărilor penale au netezit calea liberă pentru reluarea vechilor obiceiuri, iar siguranța că se va putea fura din nou în Portul Constanța, de data aceasta în deplină liniște, depinde direct de eliminarea martorilor și denunțătorilor din sistem.
Ritmul în care se desfășoară aceste epurări este unul de-a dreptul fulgerător, fiind utilizate mecanisme administrative mascate sub formă de mutări operative și împuterniciri rapide către structuri de graniță considerate adevărate „batalioane disciplinare”, precum Mangalia sau Negru Vodă. Polițiștii de frontieră care și-au făcut datoria și au demascat rețeaua sunt schimbați din funcții și aruncați la sute de kilometri de casă doar pentru că au refuzat complicitatea. Mesajul transmis de alianța dintre comisarul Adrian Sima și procurorul Vasile Abagiu este unul de o gravitate extremă pentru statul de drept: denunțarea corupției atrage distrugerea profesională, în timp ce furtul din corpurile delicte și protecția asigurată de procurori garantează promovarea și controlul absolut asupra Portului Constanța.
VA URMA!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google