Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, a acordat unui interviu în care a analizat vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la baza militară Mihail Kogălniceanu din Constanța, efectuată pe 1 septembrie 2025. Georgescu califică această vizită drept „nefirească într-un loc nefiresc” și o prezintă ca o „cheie de joc” care ar putea clarifica mecanismele ascunse ale Bruxelles-ului și aranjamentele din culisele puterii europene.
Alegerea locației unei baze militare, în viziunea lui Georgescu, nu este întâmplătoare. Baza Kogălniceanu, situată în apropiere de granița cu Ucraina — România având cea mai lungă graniță cu țara vecină, de 649 de kilometri, comparativ cu Polonia (535 de kilometri) și Ungaria (136 de kilometri) — oferă o poziție geopolitică unică. Georgescu subliniază că această deschidere strategică ar trebui să fie folosită în interesul României, nu al unor agende internaționale.
Într-o critică mai amplă asupra structurii puterii europene, Georgescu susține că Von der Leyen este „ținută artificial” la conducerea Comisiei Europene. Potrivit declarațiilor sale, nimeni nu este mulțumit cu această situație, iar aceasta reflectă o problemă mai profundă în mecanismele de luare a deciziilor la nivel european. El evidențiază graba cu care Von der Leyen a acționat după finalizarea alegerilor din Budapesta, anulând dreptul de veto și forțând trecerea la votul majoritar — o schimbare constituțională care a consolidat puterea executivului european în detrimentul consensului între state membre.
Georgescu utilizează o metaforă pentru a descrie ceea ce consideră că se va întâmpla în viitor: „Atunci când această cheie va intra în broasca care va deschide ușa, vor fi multe lucruri scoase la iveală.” Prin aceasta, el sugerează că investigarea și înțelegerea contextului vizitei la baza Kogălniceanu va revela aspecte ascunse ale funcționării Bruxelles-ului și ale „aranjamentelor care se fac în spatele culiselor.” Declarațiile lui Georgescu plasează vizita într-o perspectivă mai largă, în care o simplă vizită diplomatică devine simbol al unui sistem de putere opac și al unei agende care depășește granițele naționale. Potrivit acestuia, chestiunea centrală nu este una de relații internaționale, ci una de consecință și interes național: ce se face pentru România în contextul acestor aranjamente europene.
Georgescu merge mai departe și prezintă o prognoză asupra viitorului politic european. Susține că în curând vor avea loc alegeri decisive în Franța și Germania, care vor marca o cotitură majoră. „Cu siguranță că Marine Le Pen va veni la putere” în Franța, iar în Germania „Alice Weidel va veni ea la putere”, afirmă Georgescu. Aceste schimbări politice, în viziunea sa, vor face imposibilă continuarea actualului sistem de putere la Bruxelles.
„Nu se poate merge mai departe, au greșit prea mult și s-au dus prea departe lucrurile ca să rămână așa”, declară Georgescu. El caracterizează situația ca fiind una de timp — „nu foarte îndepărtat, foarte aproape” — când „jocul se va schimba” fundamental în Europa. Von der Leyen și sistemul pe care îl reprezintă sunt, în această perspectivă, într-o poziție de nesuținere.
Pentru a ilustra dinamica acestei schimbări, Georgescu recurge la o altă metaforă incisivă. El descrie elitele europene ca pe niște oameni care se comportă „ca șefi la o masă de care au pus-o pe calea ferată” de 35 de ani, ignorând complet avertismentele că „vine trenul”. Potrivit acestuia, sistemul actual a devenit atât de încrezut în propria stabilitate, încât nu mai percepe semnalele de pericol.
Georgescu identifică două „elemente surpriză” care au marcat o schimbare în dinamica politică: 24 noiembrie 2024 și 6 decembrie 2024. „Panica intervine când apare surpriză”, observă el, sugerând că sistemul actual este vulnerabil la șocuri neprevăzute și că pierderile de control vor genera reacții de panică în rândul elitelor.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google