Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu a fost prezent duminică seară în platoul Realitatea Plus, unde a făcut declarații cu încărcătură ideologică și strategică majoră, abordând teme sensibile privind suveranitatea României, acordurile geopolitice și poziția țării în contextul conflictului din Ucraina.
Georgescu a început prin a sublinia o poziție personală și spirituală fermă: „Refuz să trăiesc fără onoare.” Declarația vine în contextul unei critici mai ample asupra nedreptății în România. „Cu cât mai multe și mai mari nedreptățile sunt, cu atât este mai mare cinstea pe care ne-o face Dumnezeu și ne-o face ca familie,” a afirmat el, subliniind că nedreptatea nu este fenomen recent, ci „la ordinea zilei în România.” Georgescu a estimat că „zeci de mii de oameni suferă în această țară a noastră pentru simplul fapt că și-au dorit să fie liberi,” iar nedreptatea se extinde dincolo de perioada post-decembrie 1989. „Dacă aș fi fost atunci președinte oficial al României, România ar fi respirat prin justiție, pentru că justiția reprezintă plămânii civilizației,” a declarat el, într-o referință contrafactuală cu implicații politice directe.
Într-o abordare filozofică mai subtilă, Georgescu a subliniat importanța a ceea ce rămâne nerostit: „Ceea ce contează este ceea ce nu se spune. Important este ceea ce nu se vede și fascinant este ceea ce nu se scrie. Sper că toată lumea să înțeleagă ce am spus acum.”Apoi a recurs la metafora spirituală și geopolitică: „Lumea este mică. Dumnezeu este mare. Ulciorul nu merge de multe ori la apă, dar nu pentru că așa este vorba românească, ci pentru că nu mai este nici ulcior și nici apă. S-a spart ulciorul și nu mai este nici apă. Și în final vă spun atât. În lumea în care trăim, totul se află. Totul.” Declarația are legătură explicită cu interesul Statelor Unite ale Americii pentru România, sugerând implicații strategice ascunse și inevitabilitatea dezvăluirii.
Georgescu a criticat dur acordul privind depozitarea gazelor din Neptun Deep în Ucraina, atribuit lui Nicușor Dan. „Nu este un acord, este un act criminal. Apoi, acest acord este ilegal și nu are cum să fie semnat cu un stat fictiv. Eu rămân la aceeași poziție. Ucraina este un stat inventat. Deci nu ai cu cine să semnezi,” a declarat el categoric. Pe aspectul resurselor naturale, Georgescu a fost explicit: „Zăcământul de gaze aparține poporului român, în exclusivitate. Nu este negociere.” El a menționat că zăcământul era cunoscut din 2000 și a fost inclus în strategia națională pentru dezvoltare durabilă din 2008, pe care o coordona. „Zăcământul de, așa cum prezintă documentele, în jur de 100 de miliarde de tone, este pentru refacerea țării,” a subliniat el.
Georgescu a ridicat și o problemă logistică și de securitate: „Nu poți să depozitezi această resursă, gazul, într-o țară în plin război. Înseamnă că ești inconștient total.” El a sugerat că acordul poate ascunde alte implicații: „Întrebarea este ce s-a semnat în spate. De exemplu, curentul electric și poate și alte lucruri.” Un detaliu procedural important: acordul trebuie ratificat de parlamentele ambelor state pentru a deveni legal și obligatoriu, deschizând o cale de intervenție legislativă și control parlamentar.
Georgescu a criticat implicarea României și a Europei în conflictul ucrainean: „Este o situație gravă pentru că au cotizat toți într-un război care nu este al Europei. Nici o legătură cu asta. Nici nimeni din Europa. Nimeni.” El a citat exemplul Ungariei ca model de poziție independentă: „Rog să vedeți Ungaria ce face. Este în Europa. Este vecină cu noi.” Georgescu a subliniat că „primul ministru ungar a fost amenințat în modul cel mai primitiv posibil,” deși Ungaria este membră a Uniunii Europene și are „o statură diplomatică aparte. În general, elegantă.” Georgescu a concluzionat că decizia asupra implicării României în conflict revine poporului: „Nu este treaba mea. Dar va fi treaba poporului român…”
Într-o critică radicală a clasei politice, Georgescu a afirmat: „Există în România în 35 de ani cineva responsabil de dezastrul în care am ajuns astăzi? Nu. Ăsta e răspunsul. Pentru că pe ei în parlament de 35 de ani nu este nicio diferență. Nu există putere și opoziție. Este o singură linie care i-a dus pe toți la numitorul comun și care îi leagă. Puterea? Nu, infracțiunea.” El a condiționat dialogul politic de respectul pentru conștiință: „Când viața politică dâmbovițeană va respecta conștiința, mai vorbim. Până atunci eu rămân doar alături de poporul român, doar cu poporul român, alături de cel sărac, obidit, nedreptățit, batjocorit.”
Georgescu a sintetizat viziunea sa pentru România în declarații simple, dar cu încărcătură programatică: „România este grădina Maicii Domnului. Ce avem de făcut este să taci și să faci. Nu înstrăinezi resursele, resursele îți aparțin și tu doar produci. Atât. Asta e de făcut România astăzi. Atât.”
Georgescu a clarificat prioritatea strategică a României: „Interesul României este doar pacea și stabilitatea în regiune. Atât și nimic mai mult.” El a subliniat că „tu nu ai altceva de făcut decât să te ocupi de propria țară,” sugerând o reorientare strategică către interior și regiune, nu spre conflicte externe. Într-o declarație finală privind direcția strategică a României, Georgescu a afirmat: „România nu trebuie să fie slugă și nici aventurier globalist pentru că indiferent într-o situație de genul ăsta cum suntem noi astăzi în lume, foarte dură, extrem de complicată, România trebuie să aibă o politică externă matură bazată pe pace și interes național.”
Declarațiile lui Călin Georgescu marchează o poziție de opoziție radicală față de sistemul politic actual și o viziune alternativă asupra suveranității României, a resurselor naturale și a rolului țării în geopolitica regională. Mesajele sale, codificate și directe, sunt adresate atât elitelor politice, cât și poporului român, într-un context de criză geopolitică și economică accentuată.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google