Dacă CCR nu dorește să-și revizuiască decizia de anulare până vineri (21 februarie) noi, poporul vom dovedi că vom învinge de fiecare dată, indiferent de decizia CCR sau a barbarilor politici care guvernează ilegal, susține fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, într-o postare pe Facebook. „Sâmbăta (22 februarie) este un moment în care să arătăm o acțiune concretă prin prezența într-un număr covârșitor în Piața Constituției, de la ora 11:00. Acum să fim mai mulți și mai uniți ca niciodată”, este apelul pe care îl face Călin Georgescu către susținători.
„Sâmbăta (22 februarie) este un moment în care să arătăm o acțiune concretă prin prezența într-un număr covârșitor în Piața Constituției, de la ora 11:00. Acum să fim mai mulți și mai uniți ca niciodată. Dacă CCR nu dorește să-și revizuiască decizia de anulare până vineri (21 februarie) noi, poporul vom dovedi că vom învinge de fiecare dată, indiferent de decizia CCR sau a barbarilor politici care guvernează ilegal. Acțiunile instituțiilor internaționale sunt, de asemenea, în desfășurare, dar durata anchetelor nu este una scurtă și nici misiunea instituțiilor internaționale nu este una ușoară deoarece sistemul nu dorește să cedeze. Precum un animal rănit prins în capcană de vânător, sistemul caută să muște în disperata sa încercare de a se elibera din strânsoarea legii. Nu va reuși! Se va autodevora”, a scris Călin Georgescu pe Facebook.
Călin Georgescu vrea să lanseze campania de strângere de semnături pentru alegerile prezidențiale: „Din acest motiv, strângerea semnăturilor nu este doar un demers menit să distrugă sistemul, dar este în primul rând un simbol al unității românilor din țară și întreaga lume. Avem același scop: LIBERTATEA! Pentru cei care nu veți ajunge în București, vă rog să mergeți într-un parc, în fiecare localitate din țară sau diaspora. Un parc este un loc în care vă puteți aduna într-un număr cât mai mare pentru a semna, fără să fie considerată o acțiune care să pună în ‘alertă’ autoritățile, doar știți că autorităților le este teamă de întâlnirea cu poporul…”.
Acesta a făcut apel la voluntarii implicați în acțiunea de strângere de semnături și a oferit indicații clare despre modul în care aceștia pot fi recunoscuți de cei care doresc să semneze.
„Rog voluntarii care se vor ocupa de acțiunea directă de strângere a semnăturilor să anunțe pe grupurile lor de comunități – locația și ora în care se vor afla cu listele, ca să știe toți cei dornici să semneze unde pot fi găsiți. Luați cu voi un steag ca să se știe unde este România liberă și astfel veți fi ușor de reperat în parcul în care vă aflați, sau puneți-vă o banderolă albă la mână pentru a fi identificați ușor de cei care doresc să semneze.”
Președintele CCR reacționează la amenințările lui Călin Georgescu
Președintele CCR, Marian Enache, a reacționat la amenințările lui Călin Georgescu, care a spus că dacă va ajunge președinte, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) vor fi judecați pentru înaltă trădare, dacă nu decid reluarea turului 2 al alegerilor. În cazul în care va ajunge președinte, judecătorii Curții Constituționale vor fi judecați pentru înaltă trădare, dacă nu decid reluarea turului 2 al alegerilor, anulat în 6 decembrie, a spus Călin Georgescu, duminică seară, la Realitatea TV.
„Dar ce, suntem pe vremurile lui Ivan cel Groaznic? Statele din lumea civilizată a Europei și SUA ar trebui să conștientizeze existența unor asemenea ieșiri, tocmai pentru a fi repudiate, și să apere valorile democratice și justiția constituțională. Voturile oamenilor din orice țară nu pot fi însușite prin manipulări care încalcă legea, promisiuni înșelătoare și amenințări stupefiante de răzbunare față de instituțiile statului și față de toți cei care nu îi dau dreptate și nu se „aliniază” dorințelor cuiva. Asemenea manifestări, de „virilitate electorală”, profund antidemocratice și periculoase, mâine vor fi îndreptate împotriva oricărui cetățean care va avea curajul să i se opună și să nu devină „obligatoriu” un adept al său. Toți vor fi pedepsiți pentru nesupunere și deviaționism de la pretențiile unui candidat?! Aici nu este vorba despre persoane, așa cum s-ar înțelege la prima vedere, ci despre opoziția tranșantă dintre ideologia democratică și tendințele de tip totalitarist, care lansează ultimatumuri”, a spus, într-un interviu acordat www.juridice.ro, Marian Enache.
Invocarea interesului poporului pentru a justifica un interes personal sau de grup este o atitudine abuzivă și ipocrită, dacă nu chiar o impietate, a spus președintele CCR, Marian Enache, în replică pentru cei care contestă anularea alegerilor și spun că reprezintă poporul.
„Fidelitatea față de voința poporului și față de țară este sacră. Cu toții respectăm acest principiu al legitimității reprezentării poporului în Parlament. Mandatul reprezentativ al celor aleși trebuie exercitat, însă, cu bună-credință, în scopul realizării intereselor fundamentale ale întregii comunității de cetățeni, nu numai ale acelei părți care i-au votat sau a partidelor politice pe care îl reprezintă, cu ignorarea interesului național. Aceasta este rigoarea și spiritul Constituției și a statului de drept, pe care nu le putem negocia sau tranzacționa după variațiile scopurilor de partid. Potrivit unui fruntaș al PNȚCD, Corneliu Coposu, principiile și valorile statului de drept nu pot fi negociate, ele trebuie aplicate”, a declarat Marian Enache.
Președintele CCR afirmă că, în accepțiunea constituțională, „nici grupurile politice, nici alte grupuri care promovează diverse interese în societate nu se pot identifica în integralitate cu voința generală și cu etosul unui popor, dar nici cu identitatea națională, cu specificul național, cu ființa organică a unui popor”.
„Aceasta deoarece un popor reprezintă componenta vie a unei națiuni care, pe de o parte, s-a format în istorie și cuprinde atât generațiile trecute, cât și generațiile viitoare, iar, pe de altă parte, exprimă o comunitate culturală, etnică, istorică și politică ce nu poate fi de niciun grup și de nicio persoană care nu pot exercita suveranitatea în nume propriu [art. 2 alin. (2) din Constituție]. Cred că generațiile actuale nu pot fi antitetice cu aspirațiile fundamentale ale generațiilor precedente ale căror realizări reunite formează identitatea noastră națională și prefigurează orizontul spre care trebuie să ne îndreptăm. Nu este vorba numai despre o responsabilitate a momentului, ci despre una față de toate generațiile de până la noi și cele de după noi. Este vorba chiar despre responsabilitatea națiunii române, despre viitorul ei și despre dăinuirea ei în istorie. Față de aceste comandamente ale istoriei naționale nu putem adopta o conduită abdicativă sau de vendetă în urmărirea unor scopuri egoiste de grup. Partidocratia trebuie să slujească imperativele istorice ale națiunii române și proiecțiile de viitor ale acesteia, și nu să și le subordoneze pentru scopurile lor partizane. În opinia mea, invocarea interesului poporului pentru a justifica un interes personal/de grup este o atitudine abuzivă și ipocrită, dacă nu chiar o impietate. Ideea de popor, unicul titular al suveranității naționale, impune în mod corelativ ideea unui profund respect și a unei venerații și nu poate fi amalgamată cu interesele vremelnice ale unor grupuri/persoane, indiferent de ideologiile de la care se revendică”, a conchis Enache.
Curtea are dreptul să anuleze alegerile, chiar și în urma unei sesizări din oficiu
Curtea Constituțională a României (CCR) are un rol fundamental în procesul electoral, în special în ceea ce privește alegerile prezidențiale, prevăzut atât de Constituție, cât și de legislația primară. Președintele CCR, Marian Enache, a detaliat în cadrul unui interviu pentru JURIDICE.ro care sunt atribuțiile instituției și cum trebuie interpretate acestea în contextul unui stat de drept. Explicațiile, deși tehnice pentru un cititor neavizat, dezvăluie perspectiva care a stat la baza anulării alegerilor prezidențiale din 2024.
Președintele CCR a clarificat că rolul Curții nu este unul pur formal sau administrativ, ci unul activ și esențial pentru asigurarea respectării principiilor democratice.
„Curțile constituționale nu sunt ‘simple registraturi’ ale alegerilor prezidențiale, ale cererilor partidelor, ale activității Parlamentului și a Guvernului. Ele nu pot fi obediente sau ancilare acestora. Prin rolul și funcțiile lor în controlul de constituționalitate, acestea sunt garantul statului de drept consacrat de Constituție”, explică Marian Enache.
Acesta a subliniat că CCR nu este subordonată niciunei puteri a statului și că deciziile sale se bazează strict pe interpretarea și aplicarea Constituției.
„CCR este independentă și echidistantă în exercitarea atribuțiilor sale, precum și în raport cu celelalte instituții sau interese ale unor persoane sau grupuri de persoane. Rămânem consecvenți pe poziția imparțială a arbitrajului constituțional, în conformitate cu cerințele Legii fundamentale și cu legea organică a CCR”, mai precizează judecătorul. Potrivit Constituției, CCR are atribuția de a supraveghea și valida procesul electoral prezidențial, fiind unica autoritate cu competențe în această materie.
„Potrivit art. 82 alin. (1) și art. 146 lit. f) din Constituție, Curtea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, validează și confirmă rezultatele sufragiului. Această atribuție a Curții a fost reglementată în Constituția României aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991 și nu a cunoscut nicio modificare prin revizuirea constituțională din 2003”, explică Enache.
Enache a explicat că această competență este exclusivă și că instanțele de drept comun nu au atribuții în validarea alegerilor prezidențiale.
„Este un domeniu în care CCR are o competență plenară și exclusivă, instanțelor judecătorești lipsindu-le competența funcțională în acest domeniu. Cu alte cuvinte, CCR este singurul judecător electoral în cadrul procedurii de alegere a Președintelui României”, a declarat judecătorul.
CCR nu doar validează rezultatele, ci și supraveghează desfășurarea procesului electoral pentru a se asigura că acesta respectă principiile democratice fundamentale.
„Curtea Constituțională are obligația și responsabilitatea constituțională să urmărească modul de desfășurare a alegerilor prezidențiale în parametrii stabiliți de art. 2 alin. (2) din Constituție și aici mă refer, în special, la caracterul liber și corect al acestora. Hotărârile Curții Constituționale nu sunt îndreptate împotriva cuiva sau în favoarea vreunui candidat, ele fiind adoptate în interpretarea și aplicarea Constituției”, a precizat Enache.
Această supraveghere include și competența de a soluționa contestații privind desfășurarea alegerilor: „Trebuie observat că orice operațiune electorală din cadrul alegerilor prezidențiale poate fi supusă controlului Curții, iar actele Biroului Electoral Central pot fi contestate la Curte.”
Marian Enache a precizat că, în cazuri excepționale, CCR are competența de a anula procesul electoral și de a se sesiza din oficiu dacă se constată nereguli majore.
„Ca atare, chiar și în aceste etape procedurale, Curtea are competența de a se sesiza din oficiu cu privire la obiectul oricăreia dintre cele trei categorii de acțiuni anterior enumerate. Rezultă că, spre exemplu, verificarea constituționalității înregistrării sau neînregistrării unei candidaturi poate fi exercitată la sesizare sau din oficiu, atunci când Curtea apreciază ca fiind necesară o intervenție directă pentru asigurarea constituționalității procesului electoral”, susține președintele CCR.
Enache a oferit și un exemplu relevant din jurisprudența altor state europene: „Se poate observa că, în anul 2016, Curtea Constituțională a Austriei a invalidat rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, utilizând un standard foarte strict în privința aplicării regulilor și principiilor electorale.”
Președintele CCR a subliniat că justiția constituțională nu este sinonimă cu justiția judiciară, iar Curtea Constituțională nu poate fi asimilată unei instanțe clasice.
„Din păcate, observ o confuzie acaparantă și obsesională, întreținută la nivelul societății, cu privire la justiția constituțională și justiția realizată de instanțele judecătorești. Justiția constituțională și justiția instanțelor judecătorești sunt foarte diferite. Ele au roluri, competențe, proceduri și finalități distincte”, explică Enache.
Marian Enache a explicat că CCR nu are rolul de a judeca fapte, ci de a asigura respectarea principiilor constituționale.
„Competența constituțională a Curții de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României determină o justiție constituțională cu o puternică dimensiune preventivă și de protecție a suveranității. Curtea are obligația, stabilită direct în Constituție, să protejeze ordinea constituțională atunci când constată că există un proces electoral viciat pentru alegerea Președintelui României”, susține președintele CCR.
Astfel, spre deosebire de instanțele judecătorești, care soluționează litigii concrete între părți, CCR are un rol esențial în asigurarea stabilității constituționale și a respectării valorilor fundamentale ale statului de drept.
O altă problemă des discutată a fost caracterul definitiv și general obligatoriu al deciziilor CCR. Președintele Curții a explicat de ce hotărârile constituționale nu pot fi revizuite, așa cum se întâmplă în cazul deciziilor instanțelor judecătorești.
„Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii și, astfel cum am arătat mai înainte, cererile de revizuire a acestora sunt formulate în afara unui cadru procesual și, în consecință, în baza acestora, nu pot fi constituite dosare jurisdicționale”, a precizat Enache.
În spațiul public s-a vehiculat ideea că CCR ar trebui să funcționeze ca o instanță de judecată în sens clasic. Marian Enache respinge această idee, explicând că justiția constituțională și cea judiciară trebuie să rămână distincte.
„Observ în spațiul public că se cere Curții Constituționale să devină o instanță de judecată și instanțelor de judecată să devină Curte Constituțională. Această manipulare a rolurilor constituționale ale instituțiilor jurisdicționale trebuie contracarată de societatea democratică și explicată pentru a nu conduce la decredibilizarea și destabilizarea ambelor forme de justiție”, afirmă judecătorul.
Această separație este esențială pentru menținerea echilibrului puterilor în stat și pentru asigurarea unei justiții corecte și eficiente.
Un alt aspect important al justiției constituționale este rolul CCR în protejarea suveranității naționale, în special în materie electorală. Președintele Enache a explicat că CCR nu judecă aspectele tehnice ale procesului electoral, ci garantează respectarea principiilor constituționale.
„Curtea Constituțională este unica autoritate jurisdicțională stabilită prin Constituție să protejeze suveranitatea națională în componenta privind alegerile libere, corecte și periodice pentru Președintele României”, a mai declarat Enache.
În final, președintele CCR a reafirmat că instituția își îndeplinește rolul în afara oricăror influențe politice, urmărind doar respectarea și aplicarea Constituției.
„Nu înțelegem să ne antrenăm sau să ne implicăm în disputele politico-electorale ale momentului. CCR este independentă și echidistantă, iar rolul nostru este acela de a veghea la respectarea principiilor democratice și a statului de drept”, concluzionează Marian Enache.
Președintele CCR avertizează asupra influenței social-media și a inteligenței artificiale în alegeri
Președintele Curții Constituționale a României (CCR), Marian Enache, a tras un semnal de alarmă cu privire la impactul rețelele sociale și a inteligenței artificiale asupra alegerilor democratice. În cadrul unui interviu acordat publicației JURIDICE.ro, acesta a explicat pericolele pe care le poate genera utilizarea necontrolată a platformelor digitale și a inteligenței artificiale (IA) în procesul electoral.
Președintele CCR a subliniat că mediul digital poate deveni un instrument de influență greu de controlat și care poate altera procesul democratic.
„Cu siguranță, dacă ele nu sunt reglementate juridic și nu îndeplinesc condiția transparenței, caracteristică intrinsecă a oricărei societăți democratice. Aceste mijloace, care fac parte din următorul val al tehnologiei, comportă o serie de riscuri și imprevizibilități, care, dacă nu sunt controlate juridic, pot aduce mari prejudicii dificil de identificat sub aspectul generării lor”, explică Marian Enache.
Enache a explicat că social-media, prin algoritmii săi opaci, poate amplifica mesaje false, direcționa informația către anumite segmente ale electoratului și crea percepții distorsionate asupra realității politice.
„Platformele social-media, fiind subreglementate, se situează într-o zonă volatilă, care poate genera o manipulare a informației și o dezinformare masive, dificil de decriptat într-un timp record sau relativ scurt. Mai întâi ne întâlnim cu efectele fenomenului, pe care îl evaluăm în existența lui reală și, în consecință, constatăm alterarea rezultatelor, în cazul nostru, al alegerilor”, mai precizează președintele CCR.
Un alt aspect îngrijorător este utilizarea IA în procesul electoral, fie pentru generarea automată de conținut manipulator, fie pentru influențarea percepției publice.
„Prin natura lor și prin modul de operare, aceste tehnologii nu sunt activități făcute la vedere deoarece ar fi ușor de descoperit. Cauzele și autorii acestui fenomen pot fi identificați cu mijloacele specifice de cercetare instituțională, care necesită timp și competențe tehnice speciale pentru a stabili cine, cum și în ce modalități s-au săvârșit acțiunile ale căror consecințe palpabile le-am constatat și sancționat constituțional”, afirmă Enache.
Pentru a preveni aceste riscuri, președintele CCR consideră că este imperativă intervenția legislativă atât la nivel național, cât și european.
„Stabilirea unor reguli juridice cu privire la funcționarea platformelor digitale de social-media și transparentizarea algoritmilor utilizați devin imperative pentru legiuitor în vederea protecției dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, ca elemente intrinseci ale democrației constituționale”, susține judecătorul.
Marian Enache susține că aceste măsuri trebuie implementate urgent pentru a evita ingerințele străine sau manipulările de amploare prin intermediul tehnologiilor digitale.
„În opinia mea, aceste reglementări, atât la nivel european, cât și la nivel național, reprezintă o urgență pentru interesul public și se impun cu stringență în vederea realizării unei ‘alfabetizări digitale’ – de care vorbește doamna Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, vicepreședinte al Comisiei Europene – în scopul preîntâmpinării fenomenului intempestiv al dezinformării și manipulării”, a mai declarat Enache.
În concluzie, președintele CCR avertizează că fără măsuri ferme, democrația ar putea fi afectată iremediabil de noile tehnologii.
„Statele europene trebuie să conștientizeze că aceste amenințări informatice au un impact negativ și imprevizibil asupra protecției drepturilor și libertăților cetățenilor, iar o asemenea documentare realizată la nivelul Comisiei de Veneția este un semnal pozitiv, care trebuie receptat în reglementările naționale și europene”, concluzionează judecătorul.
„Este exclusă o erată pentru reluarea turului 2 al alegerilor prezidențiale”
Curtea Constituțională a României (CCR) a luat una dintre cele mai controversate decizii din istoria electorală a țării, anulând procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din 2024. Hotărârea, care a generat numeroase reacții în spațiul public, este explicată de președintele CCR, Marian Enache, într-un interviu acordat publicației JURIDICE.ro.
Decizia CCR s-a bazat pe mai multe aspecte care au afectat caracterul liber și corect al alegerilor, cum ar fi finanțarea campaniei electorale, influențarea votului și nereguli ce au viciat procesul electoral.
„Curtea Constituțională are obligația, stabilită direct în Constituție, să protejeze ordinea constituțională atunci când constată că există un proces electoral viciat pentru alegerea Președintelui României, de natură să afecteze legalitatea și corectitudinea rezultatelor votului exprimat de cetățeni”, a precizat Marian Enache.
Acesta a subliniat că hotărârea CCR nu a fost îndreptată împotriva unui candidat anume, ci a avut scopul de a proteja principiile democratice: „Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională.”
Un factor esențial care a stat la baza anulării alegerilor a fost raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a semnalat interferențe externe în procesul electora.
„CSAT a fost acea autoritate care a conchis că au existat interferențe în desfășurarea procesului electoral printr-un comunicat care a sintetizat informațiile primite prin Notele informative emise de serviciile de securitate ale statului”, a explicat președintele CCR. Totodată, Marian Enache a clarificat faptul că hotărârea Curții nu s-a bazat pe informații clasificate, ci pe documente declasificate: „CCR nu a decis anularea procesului electoral pe baza unor documente clasificate, ci a unor documente declasificate, accesibile publicului larg în baza principiului transparenței.”
Un alt punct fierbinte al dezbaterii publice a fost impactul anulării alegerilor asupra alegătorilor. Mulți au considerat că decizia CCR ar fi o sancțiune aplicată cetățenilor care și-au exercitat dreptul de vot.
Marian Enache respinge această interpretare: „Hotărârea pronunțată de Curte nu sancționează și nu anulează dreptul de vot al cetățenilor, așa cum artificial și tendențios se induce prin anumite mesaje în mediul public electoral, ci îl protejează de orice ingerință în scopul exprimării lui în deplină libertate și al realizării finalității sale constituționale.”
Președintele CCR a exclus categoric posibilitatea unei erate sau a unei revizuiri a deciziei de anulare: „Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate de o autoritate jurisdicțională. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor.”
De asemenea, referindu-se la cererile de revizuire formulate în spațiul public, Enache a precizat: „Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, iar cererile de revizuire sunt formulate în afara unui cadru procesual.”
Decizia CCR a deschis o dezbatere amplă în societate, unii considerând că anularea alegerilor creează un precedent periculos, în timp ce alții susțin că este o măsură necesară pentru protejarea democrației.
Președintele CCR concluzionează: „Soluția rațională și constituțională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral pentru a sancționa procesul electoral viciat, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a le oferi șansa tuturor cetățenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect.”
„Organizarea alegerilor, un domeniu rezervat statului și o condiție a suveranității”
Curtea Constituțională a României (CCR) este în centrul unei dezbateri privind competențele sale în anularea alegerilor prezidențiale și poziționarea față de raportul critic al Comisiei de la Veneția (AICI) pe această temă. Președintele CCR, Marian Enache, a clarificat poziția instituției într-un interviu acordat publicației JURIDICE.ro, oferind explicații despre intervenția Comisiei de la Veneția și standardele internaționale în materie electorală.
În spațiul public, s-a vehiculat ideea că raportul Comisiei de la Veneția ar putea influența direct hotărârile CCR. Marian Enache a subliniat însă că această instituție internațională are doar un rol consultativ și că recomandările sale nu au caracter obligatoriu.
„Proiectul de raport al Comisiei de la Veneția este un demers documentar consultativ, cu caracter de recomandare și cu adresabilitate generală, care nu vizează situația concretă din România și, evident, nici nu pune în cauză hotărârile CCR”, a declarat președintele CCR, în interviul citat.
Acesta a explicat că rapoartele și avizele Comisiei de la Veneția fac parte din categoria soft law, ceea ce înseamnă că, deși pot fi utilizate ca puncte de referință în dezvoltarea normelor constituționale, ele nu impun obligații legale statelor membre.
„Avizele și rapoartele Comisiei de la Veneția sunt parte a ceea ce numim noi, juriștii, soft law, adică, deși nu au forță juridică obligatorie pentru autoritățile jurisdicționale, elementele lor de conținut, transpuse sub forma principiilor, a bunelor practici, a exigențelor, a standardelor în anumite materii, pot contribui la orientarea și influențarea acțiunii autorităților și instituțiilor statului”, a mai explicat Enache.
Un aspect criticat de președintele CCR în raportul Comisiei de la Veneția este lipsa unei delimitări clare între diferitele tipuri de alegeri. Marian Enache a subliniat că raportul combină standardele pentru alegerile parlamentare cu cele prezidențiale, ceea ce poate duce la concluzii eronate.
„Este regretabil că proiectul de raport eșuează în a face distincția necesară între alegerile prezidențiale și alte tipuri de alegeri, combinându-le și realizând, într-un final, un concept eteroclit. Este greșit să invoci Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale – care se referă numai la alegerile parlamentare – atunci când analizezi problema alegerilor prezidențiale”, precizează judecătorul.
Acesta a oferit și un exemplu concret, arătând că, deși raportul citează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), unele dintre cazurile invocate nu sunt relevante pentru situația României.
„În proiectul de raport, referirea la opinia amicus curiae a Comisiei de la Veneția depusă în Cauza CEDO Mugemangango împotriva Belgiei este discutabilă, pentru că acea cauză viza alegerile pentru Parlamentul Regiunii Valone, iar în România vorbim despre un proces electoral prezidențial, ceea ce implică standarde constituționale diferite”, a declarat Enache.
O altă temă importantă abordată de președintele CCR este suveranitatea națională și competența exclusivă a statului în organizarea alegerilor. Marian Enache a respins ideea că instituțiile internaționale ar putea dicta României modul în care trebuie să își desfășoare procesele electorale.
„Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului internațional este cel al suveranității statului și al respectului datorat acesteia, iar sistemul electoral și organizarea alegerilor reprezintă, prin excelență, un domeniu rezervat statului și o condiție a suveranității acestuia”, precizează președintele CCR.
Deși a criticat anumite aspecte ale raportului, președintele CCR a reafirmat deschiderea instituției pentru colaborarea cu Comisia de la Veneția, în vederea clarificării standardelor electorale.
„Noi suntem deschiși dialogului și colaborării cu Comisia de la Veneția în vederea clarificării tuturor aspectelor necesare într-o materie atât de importantă pentru democrația constituțională europeană, mai ales în anii care vor urma”, a concluzionat Marian Enache.
„Invocarea interesului poporului pentru scopuri de grup este o impietate”
Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, critică dur tentativa unor politicieni de a-și justifica propriile interese prin invocarea „voinței poporului”. Într-un interviu acordat juridice.ro, Enache avertizează că nicio persoană sau grup politic nu poate confisca suveranitatea națională în nume propriu și că adevărata loialitate față de popor trebuie să servească interesul întregii națiuni, nu doar al unei părți. Declarațiile vin pe fondul controverselor privind anularea alegerilor și revendicarea reprezentării populare de către contestatari.
Invocarea interesului poporului pentru a justifica un interes personal sau de grup este o atitudine abuzivă și ipocrită, dacă nu chiar o impietate, spune președintele CCR, Marian Enache, în replică pentru cei care contestă anularea alegerilor și spun că reprezintă poporul, potrivit Mediafax.
„Fidelitatea față de voința poporului și față de țară este sacră. Cu toții respectăm acest principiu al legitimității reprezentării poporului în Parlament. Mandatul reprezentativ al celor aleși trebuie exercitat, însă, cu bună-credință, în scopul realizării intereselor fundamentale ale întregii comunității de cetățeni, nu numai ale acelei părți care i-au votat sau a partidelor politice pe care îl reprezintă, cu ignorarea interesului național. Aceasta este rigoarea și spiritul Constituției și a statului de drept, pe care nu le putem negocia sau tranzacționa după variațiile scopurilor de partid. Potrivit unui fruntaș al PNȚCD, Corneliu Coposu, principiile și valorile statului de drept nu pot fi negociate, ele trebuie aplicate”, spune, într-un interviu acordat www.juridice.ro, Marian Enache.
Președintele CCR afirmă că, în accepțiunea constituțională, „nici grupurile politice, nici alte grupuri care promovează diverse interese în societate nu se pot identifica în integralitate cu voința generală și cu etosul unui popor, dar nici cu identitatea națională, cu specificul național, cu ființa organică a unui popor”.
„Aceasta deoarece un popor reprezintă componenta vie a unei națiuni care, pe de o parte, s-a format în istorie și cuprinde atât generațiile trecute, cât și generațiile viitoare, iar, pe de altă parte, exprimă o comunitate culturală, etnică, istorică și politică ce nu poate fi de niciun grup și de nicio persoană care nu pot exercita suveranitatea în nume propriu [art. 2 alin. (2) din Constituție]. Cred că generațiile actuale nu pot fi antitetice cu aspirațiile fundamentale ale generațiilor precedente ale căror realizări reunite formează identitatea noastră națională și prefigurează orizontul spre care trebuie să ne îndreptăm. Nu este vorba numai despre o responsabilitate a momentului, ci despre una față de toate generațiile de până la noi și cele de după noi. Este vorba chiar despre responsabilitatea națiunii române, despre viitorul ei și despre dăinuirea ei în istorie. Față de aceste comandamente ale istoriei naționale nu putem adopta o conduită abdicativă sau de vendetă în urmărirea unor scopuri egoiste de grup. Partidocratia trebuie să slujească imperativele istorice ale națiunii române și proiecțiile de viitor ale acesteia, și nu să și le subordoneze pentru scopurile lor partizane. În opinia mea, invocarea interesului poporului pentru a justifica un interes personal/de grup este o atitudine abuzivă și ipocrită, dacă nu chiar o impietate. Ideea de popor, unicul titular al suveranității naționale, impune în mod corelativ ideea unui profund respect și a unei venerații și nu poate fi amalgamată cu interesele vremelnice ale unor grupuri/persoane, indiferent de ideologiile de la care se revendică”, încheie Enache.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google