CADOUL lui Liviu Dragnea pentru Gabriel Comănescu: Legea offshore a fost ADOPTATĂ!

Fostul premier Mihai Tudose a iniţiat şi a trimis în dezbatere la Parlament un proiect prin care operatorii offshore vor fi scutiţi de impozitul suplimentar, în urma liberalizării pieţei gazelor. Proiectul de Guvern, continuat ulterior de Viorica Dăncilă, prevede mai multe nereguli aflate în detrimentul intereselor României, a administrațiilor locale, a calităţii vieţii şi intereselor oamenilor care locuiesc în unele zonele costiere, în special Tuzla și Corbu.

Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore a fost adoptat inițial de Senat și conținea nereguli pe bandă. De exemplu, elimina reptul primăriilor de a emite autorizațiile de construire, acestea fiind emise doar de Ministerul Energiei. De asemenea, lucrările sunt percepute ca fiind de „interes public major”, ceea ce înseamnă că grămada de corporații (precum LUKOIL, OMV, EXXON-BAHAMAS, PAN ATLANTIC PETROLEUM BSOG-CARLYLE ș.a.) vor primi scutiri fiscale pe toată durata exploatării!

În altă ordine de idei, la art. 6, proiectul prevede faptul că certificatele de urbanism, avizele, acordurile, autorizațiile eliberate pentru diagnosticul arheologic, precum şi orice alte permise şi autorizații emise în vederea executării lucrărilor sunt valabile pentru o perioadă inițială de 36 de luni de la data emiterii cu posibilitatea prelungirii la cerere cu încă 24 de luni, ceea ce înseamnă că, odată primite, documentele au valabilitate șase ani, perioadă în care titularii pot să nu înceapă lucrările și să negocieze cele mai favorabile condiții fiscale (redevențe, scutiri de impozite etc.) și în care nici o autoritate nu poate schimba condițiile și termenii din documentele eliberate, aspecte pe care TOMIS NEWS le relata în exclusivitate și în detaliu la mijlocul lunii aprilie a.c.

CITEȘTE ȘI:

JALE din cauza Legii operațiunilor offshore. Guvernul acordă scutiri de impozite și permite corporațiilor să încalce proprietatea privată. Un deputat acuză: „România își cedează dreptul la suveranitate”!

Modificări radicale în Camera Deputaților? Cine primește mana cerească de offshore

Între timp, proiectul a fost adoptat luni definitiv de Camera Deputaților, iar președintele PSD, Liviu Dragnea, anunța înaintea votului final modificări radicale față de forma de la Senat.

„Varianta Senatului prevedea un credit fiscal cu toată fiscalitatea înghețată. Adică orice înseamnă fiscalitate în România, dacă ar fi survenit vreo modificare plus 15 – 20 de ani, companiile offshore nu trebuiau să plătească nimic. În același timp, impozitul pe veniturile suplimentare era eliminat. Al treilea obiectiv, ce cantitate de gaze din Marea Neagră rămâne disponibilă pentru piața românească. În varianta Senatului – 100% contracte bilaterale, înseamnă că încheie contracte, fără ca statul român să știe. (…) Acum vă spun ce o să fie în varianta Camerei Deputaților, care va fi votată azi. Creditul fiscal se elimină. Se reintroduce un impozit pe veniturile suplimenare. Asta înseamnă 6,28 miliarde de dolari pe care le încasează statul român, iar la asta se adaugă alte sume. Statul român va câștiga 40 de miliarde de dolari minim”, a spus Liviu Dragnea.

Reacțiile nu s-au lăsat așteptate și asociația companiilor care dețin concesiunile din Marea Neagră a precizat că „amendamentele adoptate de Camera Deputaților vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol și gaze offshore din România și vor descuraja investițiile din Marea Neagră”. 

„Asociația noastră consideră că stabilitatea și predictibilitatea mediului legislativ românesc, în general și a regimului fiscal, în particular, pe întreaga perioada a contractelor de concesiune, reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea cu succes a resurselor de hidrocarburi offshore”, a mai precizat asociația în cauză. 

Companiile care au în acest moment acorduri petroliere offshore sunt OMV Petrom, ExxonMobil, Lukoil, PanAtlantic Petroleum, Romgaz, Black Sea Oil&Gas (BSOG) și Petromar Resources.

Președintele Asociației Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră este John Knapp, Director General ExxonMobil Exploration and Production Romania, însă adevăratul lider al grupării este Mark Beacom, directorul BSOG, subsidiară a grupului Carlyle. Prieten și colaborator în impunerea acestui proiect legislativ cu președintele Grup Servicii Petroliere – Gabriel Comănescu, Beacom a susținut constant că îi lipsește cadrul legislativ adecvat și, pe un ton amenințător, preciza în luna mai că societatea pe care o conduce „ar putea să nu mai primească vreodată votul de încredere al acţionarilor pentru proiectul din Marea Neagră”.

BSOG a descoperit în Marea Neagră între 10 și 20 de mld.mc de gaze naturale, iar investițiile până la începerea producției, în anul 2019, ar putea ajunge la 500 de milioane de dolari, ceea ce ar putea asigura 10% din necesarul de gaze al României pentru 5 ani. De asemenea, BSOG a avut anul trecut un profit net de… doar un milion de euro, având doar 21 de angajați.

Pe de altă parte, societatea de private equity Carlyle Group  a ajuns să controleze 36 de com­panii în Romania, în diverse sec­toare economice, ultima achiziţie vizand o serie de active ale OMV Petrom SA, preluate prin intermediul Mazarine Energy Romania, subsidiară a Maza­rine Energy BV. Grupul Carlyle a preluat în 2015 concesiuni în Marea Neagră, de la celebra Sterling Resources.

Gura de aer pentru Gabriel Comănescu

Președintele GSP, Gabriel Comănescu, este singurul român care deține platforme de foraj marin, compania fiind cunoscută că a obținut de-a lungul timpului contracte impresionante cu companiile reprezentative ale Federației Ruse, dar și pentru faptul că, de când robinetul s-a închis, treburile nu sunt tocmai bune.

Comănescu se află în ultimii ani în pragul de a pune lacăte pe GSP, numai că votul de luni din Camera Deputaților îl va scoate la liman, asta pentru că președintele comisiei pentru industrii, Iulian Iancu, prieten și apropiat al lui Comănescu, a avizat obligațiile ca operatorii să achiziționeze bunuri și servicii de la companii deținute în proporție de peste 25% de români și să aibă angajați cel puțin o pătrime români din numărul total de salariați. Aceste articole ar avantaja GSP, aspect confirmat și de Gheorghe Constantin, preşedintele Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagra (ACROPO), fost director în GSP.

Irelevant a preciza că subcontractorul OMV Petrom și BSOG este… Grup Servicii Petroliere.

CITEȘTE ȘI:

Grup Servicii Petroliere, în continuare în plin picaj. „Redresarea” lui Comănescu, perdea de fum pentru economia locală

Proiect contestat de ministere: „Încalcă Constituția și Tratatul de Aderare la UE!” Și de parlamentari: „Să ne apărăm țara, atât vă rog!”

Vehiculat intens în spațiul public ca fiind omul Rusiei sau rusofil, Iulian Iancu s-a iritat peste măsură recent, când a anunțat în plenul Camerei Deputaților că l-a dat în judecată pe Ludovic Orban tocmai din acest motiv. Dincolo de aceste aspecte, Iancu a insistat teribil în ultimele luni în comisia pe care o prezidează ca proiectul să fie adoptat de urgență. Amânat de mai multe ori pentru votul final, proiectul a beneficiat de susținerea frenetică a lui Iancu, așa cum reiese și din ședința comisiei din 18 iunie a.c., când deputatul spera ca inițiativa să intre a doua zi în Parlament.

„Am ajuns în sfârșit la o formă acceptabilă de ambele părți, rămânând în discuție doar capitolul legat de fiscalitate, unde avem abordări deocamdată radical diferite și sperăm să le armonizăm în cursul zilei de astăzi și de mâine. (…) Proiectul a fost promovat de Guvern (Tudose – n.r.), care odată ajuns la noi la comisie am avut surpriza să constatăm că ministerele au ajuns să își exprime rezerve sau puncte de vedere negative, unii dintre ei vorbind în termeni foarte duri, respectiv despre încălcarea Constituției, Tratatului, discriminare și încălcarea autonomiei autorității locale. Fiecare observație de la fiecare minister a fost luată în discuție și analizată punct de punct. Unele observații s-au dovedit a fi o neînțelegere a procesului de desfășurare a lucrărilor și modalitatea de realizare a acestora, altele s-au dovedit a fi extrem de bine întemeiate și a necesitat o amendare pe fond. S-a discutat reglementarea ce viza activitatea de explorare/exploatare în zona de apă a Mării Negre, de foraj de mare adâncime, cu toate acordurile/drepturile și de acolo toți pașii de la execuția conductei de la sondă până la întâlnirea uscatului, regimul în zona plajelor și regimul în zona plajelor până la execuția terminalului inclusiv. (…) S-au introdus termeni noi, cum ar fi cel care reglementa activitatea turistică în zona plajei și regimul turistic, precum s-a reanalizat relația cu autoritatea locală, cu necesitatea suportării costurilor de modificare a planurilor de urbanism zonal, PUG-uri etc. Aceste modificări s-au făcut în conformitate cu solicitările ministerelor, autorităților locale și ale unor instituții direct implicate, dar și punctul de vedere rezultat al raportorilor în urma dezbaterilor cu operatorii. (…) Operatorii spun că fiind regim de mare adâncime, de foraj în condiții extreme, investițiile sunt foarte mari și ele necesită un regim fiscal de încurajare și de susținere a acestor investiții pentru recuperarea într-un timp rezonabil a costurilor implicate pentru realizarea lor. Este de înțeles acest lucru, dar pe de altă parte trebuie să ținem seama de avantajele pe care le urmărește statul român și avantajele bugetului de stat. Operatorii ne-au prezentat un studiu în care ne spun că, pe de-o parte, statul român va încasa 22 de miliarde de euro, va crea 36.000 de locuri de muncă, vor fi 56% din investițiile totale regăsite în „orizontala” românească, 75% din aceste gaze se vor utiliza pe teritoriul României. Aceste rezultate noi am solicitat să se regăsească într-un document, memoriu, anexă a acordului. Legal, este imposibil să le trecem într-un text de lege. În consecință, noi am considerat că nu se poate, așa cum a spus Guvernul, să te adresezi regimului fiscal în ansamblul său, adică Guvernul a considerat că a trebuit să înghețe regimul fiscal existent astăzi, în România, la modul general, adică întregul Cod fiscal, noi considerând că nu este firesc, orice abordare de acest gen ar putea fi discriminatorie. (…) Din păcate, interesele unora și altora de a împiedica sau de a crea dispute sau de a construi tot felul de teze și istorii pe seama dezbaterilor au continuat și probabil vor continua”, spunea atunci Iulian Iancu.

CITEȘTE ȘI:

Nervi în Parlament pentru gazele naturale. Legea offshore amânată din nou, Ordonanța 64 aprobată: „Se instituie un mecanism clar de formare a prețului” Liberalii: „Nu vom avea niciodată exploatări în Marea Neagră”

Discuțiile de atunci au primit și girul vicepreședintelui comisiei, deputatul PNL Virgil Daniel Popescu.

„PNL sprijină acest proiect din tot sufletul și ne dorim în interesul național al României ca exploatările de gaze din Marea Neagră să înceapă, pentru că este nevoie de ele și de întărirea poziției și rolului cheie al României în regiune. În schimb, față de colegii din PSD, avem o viziune diferită referitor la capitolul fiscalitate. Considerăm că datorită specificului activității offshore unde sunt investiții foarte mari atât în zona de explorare, cu risc foarte mare de negăsire a zăcămintelor și apoi în zona de exploatare, unde trebuie să continuie investițiile, datorită faptului că nivelul de redevențe este la nivelul cel mai înalt din legea petrolului datorită specificului offshore, volumul de gaze extras este foarte mare, de aceea se încadrează și la nivelul de redevențe, nu putem avea același regim fiscal pentru onshore și offshore, pentru că am omorî industria offshore și nu ar mai fi nimeni interesat în a investi în platoul Mării Negre și în găsirea de noi resurse de gaze și țiței. Credem și susținem exceptarea de la OG 6 și 7 a exploatărilor din zona offshore și credem că este un cadru fiscal echitabil așa cum este și în textul legii care a venit de la Senat. Referitor la celelalte aspecte, cu punctele de vedere ale ministerelor, operatorii, credem că am găsit o formă acceptată de toată lumea în așa fel încât lucrurile să poată merge înainte și sper din tot sufletul că până la votul în plen să găsim soluția echitabilă și pentru capitolul de fiscalitate”, spunea atunci Virgil Daniel Popescu.

Părerile în PNL au fost împărțite de-a lungul timpului. Un opozant vehement a fost deputatul Daniel Gheorghe, care a tunat și a fulgerat la adresa proiectului în nenumărate rânduri, cum ar fi prestația din 30 mai.

„Astăzi vorbesc despre ce înseamnă un adevărat caz de trădare națională! De mult timp, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților stă acel proiect privind exploatarea resurselor de gaz și de hidrocarburi existente în largul Mării Negre. Dacă ne uităm pe acest proiect al Guvernului, vedem acolo niște concesii nemaiîntâlnite, nici măcar în Africa. Întotdeauna, când ne gândim la resursele naturale, trebuie să avem în vedere perspectiva valorificării acestora nu doar pentru generația prezentă, ci și pentru generația viitoare și cele care vin și, evident, trebuie să avem în vedere și un câștig al statului român. Despre clauzele prezente în acest normativ, este vorba de păstrarea redevențelor la un preț redus, dependent de nivelul de referință al gazului de acum zece ani, de neimpozitarea supraprofiturilor rezultate din liberalizarea prețului gazului, care ar avea incidență și asupra cauzei de acolo, despre un credit fiscal, despre o serie de probleme care țin de dreptul la proprietate al cetățenilor din zona respectivă și mediu… sunt multe prevederi care trebuie luate în discuție. Cel mai important este să avem în vedere ca aceste resurse să fie tratate rational, nu suntem o țară din lumea a IV-a, unde să ne vindem pe nimic propriile resurse. Cred că ar trebui să avem în vedere pentru această chestiune de exploatare a resurselor din Marea Neagră și ceea ce înseamnă reindustrializarea României. Nu suntem furnizori de securitate energetică gratis pentru anumiți prieteni ai Rusiei, ar trebui să fie înțeles foarte clar. Suntem o țară care are dreptul legitim ca acest gaz să meargă în ceea ce înseamnă sectorul strategic românesc și un proiect național de reindustrializare pe termen mediu și lung. În acest moment, România nu are infrastructura necesară să absoarbă gazul din Marea Neagră în industrie și nici măcar nu are capacitatea de a păstra acest gaz în ceea ce înseamnă exploatarea în interesul cetățeanului român. Ca urmare, cred că acest proiect este unul foarte periculos și dacă nu va fi modificat radical, în acest moment ar trebui respins, și România cedează propriile sale resurse, care conform Constituției aparțin națiunii române. Vă rog frumos să ne apărăm țara, atât vă rog!”, spunea Daniel Gheorghe.

După aceste discuții și întârzieri, s-a acordat un nou termen pentru emiterea raportului de către comisia pentru industrii, respectiv 27 septembrie și părea că ideea va fi îngropată. Numai că anunțul de luni al lui Liviu Dragnea a schimbat complet traiectoria.

Deznodământ: Popescu de la PNL s-a răzgândit, Dragnea a băgat mare cu interesul național

Votul final de luni din Camera Deputaților s-a lăsat cu tensiunea de rigoare. După dezbateri care au ținut cu orele, proiectul a fost supus votului și după rezultat deputații au luat cuvântul. Primul a fost deputatul USR Cristina Prună.

„Deși, credem că exploatarea de gaze din Marea Neagră este importantă pentru România, poziția geostrategică, independența energetică, domnule Dragnea nu ați plecat ca prostul din Parlament, sunteți în prima bancă și ați adunat marea masă care a votat așa cum ați dorit. În comisiile reunite, astăzi, dumneavoastră erați la televiziuni și explicați impactul bugetar, când noi nici nu aveam miniștrii de Finanțe sau al Energiei în comisii. Investitorii străini și companiile nu sunt la cheremul domnului Anton Anton, ci la domnul Dragnea! Domnule Iancu, dacă mai primiți investitori în regenerabile, trimiteți-i la Liviu Dragnea, îi rezolvă dumnealui!”, a spus Cristina Prună.

Iulian Iancu a sărit ca ars să își apere proiectul pentru care s-a zbătut atâtea luni și a încercat să explice modificările față de forma venită de la Senat.

„Cineva a avut grijă să vă spună că acest proiect nu este în favoarea acestei țări. Este unul dintre proiectele de lege cel mai îndelung dezbătute. Dacă ni se spune că cinci luni a fost puțin, alții ne spuneau că trebuie să stăm până în septembrie. Pe de-o parte ne spuneau că pleacă investitorii, alții că dacă pleacă oricum se întorc! Nu este un proiect dedicat exploatării, explorării, ci siguranței energetice a României! Am luat o decizie fundamental pentru interesul regional și în interesul României! În forma de la Senat se spunea că poți să treci dintr-un perimetru în altul, noi nu am fost de acord, am schimbat, așa că trecerea se face cu notificare, cu aviz! S-a propus și în șanț deschis, dar plaja are un regim special, plaja nu se traversează decât în foraj orizontal sau în tunel! Este mai scump, dar nu ai voie să afectezi regimul special al plajei și activitatea turistică. Era în discuție faptul că nu trebuie să existe PUZ, PUG, să nu fie plătite de titulari… Am corectat acest lucru, avizele se obțin de la autoritatea locală și trebuie plătite! Terminalul, unde va fi realizată stația de tratare, uscare, am pus condiții să nu afecteze peisagistic! (…) Câțiva colegi au spus că e inadmisibil ca prin această lege să vorbim de înghețare de redevențe… nu, este prevedere specială în legea petrolului și o reglementare din 2008! Am intrat pe un regim nou, care zice așa: la venituri suplimentare sunt taxări suplimentare! Ori, toată această analiză a fost una de luni de zile cu toate ministerele, autoritățile implicate. Am scos cea mai bună variantă!”, a spus Iulian Iancu.

În stilul tipic ironic și arogant, președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și-a ridiculizat adversarii politici.

„Este o lege foarte importantă şi cred cu speranţa că abţinerile sau voturile împotrivă au fost generate nu de rea credinţă ci poate dintr-o înţelegere greşită a prevederilor din această lege… (…) Ceea ce am prezentat eu astăzi am făcut-o pentru că am vorbit cu colegii mei de la Camera Deputaţilor şi am convenit împreună că înainte de a vota această lege într-o formă sau alta toţi vedem în grup care sunt datele economice, datele financiare şi avantajele strategice pentru România. (…) Îi felicit pe toți cei care au votat pentru această lege care schimbă definitiv în bine destinul României!”, a spus Liviu Dragnea.

Ultimul cuvânt a aparținut, surpriză, răzgânditul momentului de la PNL, Virgil Daniel Popescu, care i-a oferit replica lui Liviu Dragnea.

„Dacă îmi aduc bine aminte, proiectul a fost făcut de o comisie condusă de domnul Busuioc, pe vremea Guvernului Tudose, recompensat apoi la Curtea de Conturi, care nu cred că nu știa de proiect. Este un proiect care a dinamitat interesul strategic al României. România are de pierdut că alungă investitorii, eu nu cred în minuni de pe-o zi pe alta și țara a ratat șansa de a deveni un jucător important pe piața pe profil…”, a spus Popescu.

Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore a fost adoptat cu 175 de voturi pentru, 30 împotrivă și 30 de abțineri. Opoziția nu și-a manifestat intenția de a contesta legea la Curtea Constituțională.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*