Câciu (Finanțe): „Urmează două-trei luni GRELE!”

În următoarele două – trei luni puseul inflaționist generat de evoluția prețurilor la energie, de efectele pandemiei, de creșterea prețului petrolului și de întreruperile în lanțurile de aprovizionare va fi resimțit, a declarat joi ministrul Finanțelor Adrian Câciu, la finalul ședinței de Guvern.

Ministrul spune că inflația are o componentă mare importată și că România trebuie să își reducă dependența de importuri. „Toată Europa trebuie să se adapteze și trebuie o ofertă internă mai mare, inclusiv la energie”, a spus Câciu.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 10,2% în luna martie a acestui an, în creştere de la 8,5% în februarie. Ultima dată când economia locală a înregistrat o rată a inflaţiei de două cifre a fost în 2004, când ajunsese la 11,9%.

Ministrul Finanțelor Adrian Câciu s-a arătat încrezător joi că datoria publică nu va trece în acest an de pragul de 50% din PIB, situându-se la nivelul prevăzut de 49,8% din PIB.

„Pe prognozele care sunt acum și pe cale care vor apărea săptămâna viitoare, datoria va fi sub 50% din PIB”, a spus Câciu, la finalul ședinței de Guvern. „Ceea ce vedem este conjunctural și se raportează la PIB-ul anului trecut. Să nu uităm că economia funcționează în prezent și în viitor. Raportatea la trecut poate produce interpretări”, a adăugat el.

Datele privind datoria publică a României arată o creştere a indicatorului, care era, la sfârşitul lui februarie de 596,899 miliarde de lei, în creştere cu 20,2 miliarde de lei faţă de începutul anului. Datoria reprezintă 50,6% din PIB faţă de 48,9% din PIB cât era la finalul anului 2021. În context, ministrul a respins posibilitatea înghețării salariilor în sectorul bugetar, dar a admis că va continua reforma în acest sector, reformă asumată și în PNRR. Ministrul a vorbit despre nevoia creșterii economiei. „Dacă lăsăm economia să nu crească în acest an, vom avea probleme în cascadă: datoria publică raportată la un PIB mai mic, scăderea puteerii de cumpărare sau falimente. Nu stăm în această situație, pentru că venim cu stimuli importanți”, a spus el.

Ministrul spune că majorarea PIB din acest an poate respecta estimarea din construcția bugetului pe acest an, de 4,3%, în contextul în care organismele financiare internaționale și-au redus estimările de creștere economică pentru România, pe fondul conflictului din Ucraina. Pentru reducerea dobânzilor la care se împrumută statul în acest moment, soluția, spune ministrul Finanțelor, este îmbunătățirea ratingului de țară și reducerea inflației.

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, estimează o creştere economică de 4 la sută în acest an pentru România, menţionând că pentru îndeplinierea acestui obiectiv trebuie respectat calendarul prognozat şi nu trebuie să se facă rabat de la finanţarea economiei. Adrian Câciu a fost întrebat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, care este prognoza sa de creştere economică, în condiţiile în care acesta a fost revizuită de instituţiile internaţioale la 2 la sută:

„Creştere economică este creşterea reală prin care se reduce deflatorul sau mai simplu spus inflaţia internă. Eu menţin prognoza că PIB-ul nominal al acestui an va fi cel puţin la nivelul la care am construit bugetul, iar evident creşterea reală se calculează în funcţie de câtă inflaţie ai în această creştere de PIB nominal. La acest moment, prognoza internă va veni undeva spre, nu vreau să mai spun cifre, să fiu oarecum contrazis de instituţii, eu cred că putem să ajungem la 4 la sută anul acesta dacă ne ţinem de calendar. Trebuie să ne ţinem de calendar şi trebuie să înţelegem că nu faci rabat la finanţarea economiei doar pentru că ai un anumiţi indicatori pe care trebuie să te uiţi la ei din perspectivă contabilă. În pandemie am observat acest lucru şi cred că unele din elementele pe care le decontăm din perspectiva modului în care trebuie să stimulăm economia sunt şi efectele sau nota de plată a întârzierii unor măsuri atunci când”, a explicat ministrul Finanţelor.

Întrebat de ce dobânzile la care se împrumută România sunt atât de mari, el a răspuns: „Dobânzile noastre sunt, în primul rând, nu e o chestiune nouă. România se împrumută la cele mai înalte dobânzi din Europa cred că de zece ani poate şi mai mult. Ele se construiesc pe mai multe elemente, unul dintre elemente ratingul de ţară”.

El a menţionat că ratingul a fost menţinut de cele trei agenţii. „Apropo de acest lucru, ratingurile au fost menţinute de toate trei agenţiile de rating, perspectivele au fost menţinute de toate trei agenţiile de rating aşa cum le am preluat. Din punctul meu de vedere, ţinând cont de situaţia care s-a agravat în perspectiva unei ţări de graniţă, agravat din ce în sens, în sensul de riscuri, este o chestiune care arată o stabilitate şi arată faptul că Guvernul nu a intrat într-o zonă sau şi-a păstrat angajamentele şi de consolidare fiscală, dar şi de acţiune accelerată pentru intervenţie în economie”, a precizat Adrian Câciu.

El a mai declarat că a doua componentă de calculare a dobânzilor o reprezintă rata dobânzii de politică monetară: „Dacă am văzut comparaţii cu Bulgaria sau cu ţări cum este cu Grecia trebuie să ţineţi cont că aceste ţări au ratingul dat de zona euro şi au rata de dobândă de politică monetară una foarte scăzută. De altfel ştiţi că foarte multe reproşuri există în Europa că Banca Centrală Europeană încă nu a crescut dobânzile de referinţă. Avem totuşi o creştere de ratei dobânzii de politică monetară de un punct procentual. Dacă vedem este translatat în creşterea dobânzilor între noiembrie şi prezent cam un punct procentual sunt dobânzile la care ne împrumutăm pe termen lung”, a mai transmis ministrul Finanţelor. El a mai transmis faptul că dobânda va îngloba inflaţia aşa cum este ea previzionată.

CITEȘTE ȘI: