Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat că posibile ajustări de taxe sau eliminarea unor facilităţi pentru anumite sectoare nu vor fi decise mai devreme de 2024, urmând ca implementarea acestor măsuri să se producă în anii 2025-2026, acolo unde sunt „distorsiuni economice create de sistemul fiscal”. El a fost întrebat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, dacă pentru anul 2024 sunt avute în vedere noi creşteri de taxe şi eliminări ale facilităţilor fiscale pentru anumite sectoare.
„Eu v-am spus destul de clar şi am fost destul de clar că în 2023 şi în 2024 o ajustare masivă nu va mai avea loc, jalonul din PNRR spunându-ne ce am avut de făcut până în 2023. Pe de altă parte, tot în PNRR se prevede ca până în 2026, după analiza regimului fiscal, să intrăm pe o serie de ajustări. Din punctul meu de vedere, acest lucru va fi făcut, dar vă vom anunţa după deciziile coaliţiei, dar nu mai devreme de 2024. O să vedeţi la momentul în care începem această dezbatere şi implementarea să se facă în 2025, 2026 pe anumite zone. Acolo unde, pentru că se pune întotdeauna un subiect ca şi cum ar fi un subiect care-i defavorizează pe unii sau pe alţii, acolo unde sunt distorsiuni economice create de sistemul fiscal”, a declarat Adrian Câciu.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu a declarat joi după şedinţa de Guvern, despre datele publicate de Comisia Naţională de Prognoză privind evoluţia economiei, că anul 2022 a fost anul de compensare şi de diminuare a efectelor negative, anul 2023 trebuie să fie anul de recuperare şi anul 2024 să fie anul în care creşte puterea de cumpărare şi la cetăţeni şi la partea de companii. Lupta noastră anul acesta va fi cu inflaţia, a mai arătat Câciu. Ministrul Finanţelor a declarat că „datele de la Comisia Naţională de Prognoză din punctul său de vedere certifică şi validează eforturile depuse de antreprenori şi de guvern pentru anul 2022, un an foarte complicat şi din perspectivă economică, socială şi de securitate”.
„Atestă faptul că avem o creştere a PIB-ului nominal cu 49 de miliarde de euro, cu 22 de miliarde de euro mai mult decât era prognozat la începutul anului 2022. În context foarte dificil, în care lucrurile s-au schimbat de la o lună la alta”, a spus Adrian Câciu, potrivit news.ro.
El a menţionat că ceea ce vede în această prognoză şi asupra lui 2023, unde se păstrează creşterea economică de 2,8% şi o revenire pe partea de construcţii şi agricultură, este faptul că această creştere economică de 4,9% pentru anul 2022 este construită pe o formare brută de capital fix în detrimentul consumului.
„Este modelul pe care atunci când am intrat la guvernare am încercat să îl recreem, să îl restructurăm şi să îl redesenăm, astfel încât creşterile economiei să se bazeze structural pe elemente consolidate de investiţii private şi investiţii publice”, a mai spus Câciu.
Ministrul a arătat că „toate elementele de sprijin pentru economie şi pentru cetăţeni, care au înglobat undeva la 6% din PIB în anul 2022, dacă excludem creditul fiscal care este de 4,7% sau 4,8%, deci un total peste 10% dacă le adunăm, dacă discutăm de stimulii pe care Guvernul i-a găsit pentru a sprijini economia, s-au văzut sau se văd în răspunsul acesta al economiei, pentru că nu există altă reţetă decât infuzie de capital şi infuzie de stimulente în context de stres economic, pentru a putea să treci peste o asemenea perioadă”.
„Nu înseamnă că lucrurile sunt într-o zonă în care ne-am revenit complet, anul 2022 a fost anul de compensare şi de diminuare a efectelor negatice, anul 2023 trebuie să fie anul de recuperare şi anul 2024 să fie anul în care creşte puterea de cumpărare şi la cetăţeni şi la partea de companii”, a mai spus ministrul Finanţelor.
„Lupta noastră anul acesta va fi cu inflaţia, luptă pe care nu o dăm singuri, o dă şi Banca Naţională cu noi (..) şi de stabilizare, respectiv de scădere a dobânzilor, pentru că acum nu ar fi favorabilă o dobândă fixă, dacă este înaltă, important este ca dobânzile să înceapă să scadă, dar acest lucru trebuie să fie şi consecinţa scăderii inflaţiei”, a precizat Câciu.
Comisia de Prognoză anunță înjumătățirea inflației în 2023 și o creștere economică peste estimări
Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere economică de 2,8% în 2023, la o valoarea totală a PIB de 1.599 miliarde lei, şi o inflaţie de 8% la final de an, potrivit raportului publicat joi. Astfel, potrivit prognozei de iarnă, economia României a crescut în 2022 cu 4,9%, peste estimarea de 4,6% din prognoza de toamnă, publicată în octombrie anul trecut. Investiţiile ar urma să crească în 2023 cu un ritm mai mic decât în 2022, de 6,2%, faţă de 10,2% anul trecut. În acelaşi timp, consumul privat ar urma să îşi tempereze puternic ritmul de creştere, de la 5,5% în 2022 la 2,7% în acest an, urmând să revină la 4,8% anul viitor.
O scădere semnificativă se remarcă în cazul inflaţiei, de la 16,4% în decembrie 2022 la 8% cât este estimată în decembrie 2023 şi 3,7% în decembrie 2024. O evoluţie pozitivă se vede şi în cazul deficitului de cont curent, CNP anticipând un nivel de 8,5% din PIB în acest an, de la 9,4% anul trecut. Cursul de schimb mediu este prognozat la 4,94 lei/euro, nivel similar cu cel din 2022.
Salariul mediu net pe 2022 a fost de 3.801 lei/lună la final de an, urmând ca în 2023 să crească cu 12,7%, la o medie de 4.283 lei. Totuşi, potrivit Comisiei, câştigul salarial real va marca un avans de doar 1,7%, faţă de o scădere de 2,2% anul trecut.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google