Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) se confruntă cu o criză structurală: rețeaua electrică națională nu mai poate absorbi energia generată de panourile fotovoltaice instalate în România. Ministrul Diana Buzoianu a recunoscut public că sistemul a atins limita capacității sale, iar soluția — sistemele de stocare în baterii — rămâne finanțată insuficient.
Anul trecut, prin programul REPowerEU, România a investit miliarde în panouri fotovoltaice. Prosumatorii și companiile au instalat sisteme de generare a energiei verzi la scară fără precedent. Rezultatul: o producție de energie care depășește capacitatea rețelei de a o distribui și stoca. Ministrul Buzoianu a explicat clar problema: „Sistemul, rețeaua națională nu mai face față la cât s-a investit pe zona de panouri fotovoltaice.” Această situație creează o contradicție fundamentală — investițiile în energie verde, promovate și finanțate de stat, devin contraproductive fără infrastructura de sprijin necesară.
Pasul logic următor este finanțarea sistemelor de stocare în baterii — tehnologia care permite stocarea energiei în perioadele de producție ridicată și eliberarea acesteia în perioadele de consum crescut. Totuși, programul de finanțare pentru aceste sisteme rămâne incert, dependent de aprobarea bugetului AFM de către Ministerul Finanțelor. Buzoianu a admis: „Pentru panourile fotovoltaice am avut REPowerEU… Avem nevoie în momentul de față de sisteme de stocare, pentru că sistemul, rețeaua națională nu mai face față.”
MMAP și AFM au pregătit mai multe scenarii de finanțare, care includ programe precum Rabla (pentru schimbul de vehicule) și stocare în baterii. Însă aprobarea acestor programe depinde integral de suma pe care Ministerul Finanțelor o va aloca AFM — o decizie care ține seama de analize de deficit și de constrângerile impuse de Comisia Europeană. Ministrul a recunoscut fără echivoc: „În momentul de față nu există garanția” că programul Rabla va continua. Garanția va exista doar după ce bugetul AFM va fi aprobat și va fi clar dacă suma include scenariile propuse de MMAP.
Situația se agravează prin faptul că sute de proiecte au fost mutate de pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pe AFM. Aceste proiecte — cu șantiere deschise și lucrări deja începute — stagnează din cauza lipsei plăților. De șase luni, operatorii economici nu au mai primit finanțare, iar lucrările s-au oprit. Ministrul a subliniat urgența: „Este foarte important să dăm drumul la aceste proiecte.” Fără finanțare, investițiile publice și private în infrastructura verde se transformă în costuri morte și pierderi economice.
Buzoianu speră că în maximum 2-3 săptămâni va fi aprobat bugetul AFM, permițând lansarea plăților și reluarea proiectelor. Totuși, aceasta rămâne o speranță, nu o certitudine — în contextul în care prioritizarea bugetului și analiza deficitului sunt în curs de negociere între MMAP și Ministerul Finanțelor. România se confruntă cu un paradox: a investit masiv în generarea de energie verde, dar a neglijat infrastructura de stocare și distribuție. Rezultatul este o rețea electrică în colaps, proiecte blocate și o strategie energetică care se destramă sub propriul succes. Fără o acțiune rapidă și o finanțare adecvată pentru sisteme de stocare, investițiile în panouri fotovoltaice vor rămâne doar promisiuni neîndeplinite.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google