Premierul Ilie Bolojan avertizează că România riscă să intre în 2026 fără buget. Șeful Guvernului a declarat, luni, la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, că procedura ar putea fi prelungită în ianuarie, din cauza legislației care trebuie adoptată înaintea proiectului bugetar.
„Este foarte probabil ca bugetul pe anul viitor să nu îl putem închide în luna decembrie și să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât înainte de adoptarea bugetului trebuie să adoptăm toată legislația care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situația în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% deficit și ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă aș putea să fac o estimare, aș putea să spun 6,6–6,5%”, a declarat premierul.
„Noi ne-am împrumutat ca țară accelerat în ultimii 5 ani zile. Pe fondul acestei creșteri, a împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite peste 200 miliarde de euro și ne-am împrumutat aproape în fiecare an între 20 și 30 de miliarde de euro în ultimii ani. Pe acest fond de creștere accelerată a datoriei, chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare care se va apropia de 60%, un grad de îndatorare care nu este mare dacă ne comparăm cu media Uniunii Europene de aproximativ 80% sau cu gradul de îndatorare al altor state, nu știu, Italia, peste 100%, de exemplu, problema noastră de bază este că pe fondul scăderii rating-ului de țară dobânzile pe care le plătește România sunt duble decât cele care le plătesc alte țări. În mare noi am plătit dobânzi care s-au situat în ultimii ani între 7 și 8%, acum le-am coborât foarte puțin sub 7%. Ceea ce înseamnă că practic dobânzile totale pe care le plătim sunt ca și cum am avea un grade îndatorare dublă. Asta înseamnă că anul viitor, dar și anul acesta, dobânzile pe care le plătește și le va plăti România sunt la aproape 3% din PIB României. Deci dobânzile pe care le plătim sunt anul acesta de aproximativ 55 miliarde de lei, respectiv 11 miliarde de euro, iar anul viitor se vor duce către 12 miliarde de euro. Gândiți-vă, deci, că din deficitul de 6,6% practic jumătate este ocupat doar cu plata dobânzilor. Dacă nu le vom scădea, indiferent ce ne va fi în guvernare în anii următoare, aceste cheltuieli cu dobânzile, n-avem cum să scăpăm din această închidere, ne vom duce într-o fundătură. De aceea, atingerea țintelor de deficit este foarte importantă ca să ne recâștigăm încrederea în piețe, care să ne crească ratingul și să ne scade dobânzile. Și vă spun cu toată răspunderea din păcate în ultimii ani, de fiecare dată am început cu un deficit și am terminat la final cu un cu totul alt deficit, ne-am luat niște angajamente pe care nu le-am respectat, ceea ce face ca credibilitatea noastră să fie scăzută cu efectele aferente, costul mai mari și așa mai departe”, a explicat premierul.
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm privind necesitatea reformelor fiscale, precizând că România nu își mai poate permite să amâne măsurile esențiale pentru creșterea veniturilor la buget: „Aceasta este o problemă majoră pe care, dacă nu o tratăm serios, nu putem ieși din acest cerc vicios în care ne găsim. Și deci, ca să putem ieși din această situație, anul viitor trebuie să încasăm veniturile care au fost stabilite pe baza taxelor care deja au fost aprobate. Și sper că mâine Parlamentul, în ședință comună, închide și pachetul fiscal care cuprinde taxele locale, am convenit ca mâine, în ședință comună, să închidem acest pachet, scoțând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituțională în neregulă, e vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF. Deși fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testați o bună parte dintre ei, având în vedere bolile ANAF-ului destul de extinse. Dar în afară de aceste anulări, toate celelalte articole vor rămâne așa cum sunt, ca să nu mai avem complicații din nou de a verifica constituționalitatea. Și scăzând termenele, pentru că va trebui să mai venim cu niște modificări, sper că această prevedere va face ca de anul viitor impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la mașini să fie majorate”, a conchis premierul.
Bolojan le spune primarilor să se pregătească: Fonduri puține, proiecte amânate, investiții blocate
Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor că anul 2026 va fi marcat de o presiune financiară uriașă, deoarece România trebuie să utilizeze cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, lucru care va limita drastic bugetele pentru investiții și programele naționale. În aceste condiții, fondurile pentru programe precum Anghel Saligny, proiectele CNI sau alocările către domenii esențiale – transporturi, sănătate, educație – vor scădea considerabil, iar autoritățile care vor să atragă finanțări ar putea fi obligate să vină cu o contribuție proprie de 20%.
Premierul a explicat dimensiunea problemei generate de supracontractarea proiectelor din PNRR: „În ceea ce priveşte investiţiile, cea de-a treia componentă, acest aspect este unul dintre cele mai dificile pe care le avem de gestionat, din cauza supracontractării pe care am avut-o în aceşti ani, pe toate componentele, şi a unei lipse de coordonare şi de predictibilitate a investiţiilor. Vă rog să vă imaginaţi că, pe componenta de PNRR, faţă de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât am avut contractate iniţial, am semnat contracte de finanţare de 47 de miliarde de euro.După care am pierdut 8 miliarde de euro din componenta de împrumut, pentru că, fiind deficitul foarte mare în România, Comisia Europeană a spus că nu mai avem spaţiu, nu avem cum să vă lăsăm acel împrumut, că vă duceţi în cap, şi am rămas cu puţin peste 20 de miliarde. Deci imaginaţi-vă că am avut o supracontractare dublă.”, a spus premeirul într-o intervenție la Asociaţia Municipiilor din România.
Bolojan a subliniat că gestionarea acestei situații a fost dificilă, dar că România a reușit să finalizeze procesul de revizuire a PNRR. Premierul a explicat că în situaţia în care suntem, de exemplu, pe componenta de administraţie locală, România avea contracte alocate prin PNRR în valoare de puţin peste 20 de miliarde de lei, iar contractele efectiv semnate se apropiau de 30 de miliarde de lei. După ordonanţa care a stabilit că contractele care nu sunt semnate se denunţă unilateral, tot au mai rămas 4,2 miliarde de lei contracte semnate de primari, peste fondurile care existau.
„În această situaţie, săptămâna trecută am luat decizia să asigurăm finanţarea, din bugetul naţional, a acestor contracte semnate peste nivelul alocat, pe de o parte pentru că sunt foarte multe componente de şcoli, pe Valul Renovării — sunt situaţii obiective în care e foarte greu să închizi astfel de proiecte —, iar pe de altă parte, pe baza unei înţelegeri care spune că această supracontractare de 4 miliarde de lei se va acoperi prin diminuarea altor proiecte de investiţii finanţate din bugetul naţional. Subliniez asta pentru că nu avem spaţiu.”, a spus Bolojan.
El a adăugat că două teme vor crea presiuni majore la pregătirea bugetului. Premierul a atras atenția asupra reducerii fondurilor de la bugetul de stat către UAT-uri: „Prima problemă majoră va fi transferul de fonduri către autorităţile locale, şi vă spuneam de constrângerile bugetare, vă spuneam de investiţii. (…) Indiferent cine va fi la guvernare, România nu mai poate să transfere fondurile pe care le-a transferat până acum către administraţiile publice locale. E unul dintre instrumentele prin care ne reducem deficitul.De aceea, în toate datele, în toate calculele care au fost făcute, creşterea impozitului pe proprietate este calculată ca având un impact favorabil asupra deficitului naţional; adică se porneşte de la ideea că sumele pe care le veţi încasa în plus să nu mai fie în continuare transferate de la bugetul de stat, ci transferurile de la bugetul de stat să fie reduse cu aceste sume încasate în plus. Că se vor reduce 100% sau 80%, mi-e greu să spun astăzi, dar în toate calculele pe baza cărora au fost estimate deficitele României în viitor, ele sunt în prezent calculate 100%. Trebuie să vă spun asta, ca să ştim de unde plecăm.”, a precizat șeful Executivului.
Bolojan a subliniat că formula de calcul pentru aceste transferuri va reprezenta o provocare. Premierul a detaliat volumul fondurilor care trebuie cheltuite anul viitor: „Anul viitor trebuie să consumăm cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem din PNRR. Ca să vă faceţi o imagine, am cheltuit, cred, vreo 4 miliarde până în vara aceasta. Am cheltuit din vară până în toamnă încă vreo 5, aproximativ, şi mai avem de acum înainte vreo 10 miliarde, la care se adaugă, bineînţeles, cofinanţările dumneavoastră şi cele din bugetul naţional, tot pentru PNRR. Ca atare, spaţiul bugetar pentru investiţii, pe care îl avem anul viitor — pentru care mi se recomandă să nu depăşească 7% din PIB; anul acesta, deşi aveam o recomandare de 7,3%, suntem la 7,8% din PIB —, deci aproape tot spaţiul de anul următor este consumat de PNRR. Şi ar trebui să ne concentrăm pe PNRR, toţi: ministere, autorităţi locale şi tot ce înseamnă proiecte conexe PNRR-ului.”
În aceste condiții, posibilitățile de finanțare pentru alte linii bugetare vor fi extrem de limitate. Premierul a explicat cum vor fi afectate programele naționale: „Spaţiile bugetare care ne vor mai rămâne pentru alte linii de finanţare — Anghel Saligny, de exemplu, CNI sau alocări directe pentru Ministerul Transporturilor, Sănătate, Educaţie — vor fi foarte mici. Estimarea este că sumele pentru programul Anghel Saligny de anul viitor vor fi mai mici decât anul acesta.”, a arătat Bolojan.
El a menționat și o regulă tranzitorie: „Şi atunci, discuţia pe care am avut-o, şi pe care eu personal o susţin… este că anul viitor, fiind un an excepţional, în care concentrarea noastră va fi pe PNRR şi rămânând sume foarte mici pe programele naţionale, să venim cu o regulă tranzitorie exclusiv pentru anul viitor: dacă vrei să atragi fonduri, de exemplu din Anghel Saligny, să trebuiască să vii cu o cofinanţare de 20%.”, a completat Bolojan.
Premierul a avertizat că investițiile noi vor fi blocate: „Nu vom putea deschide noi proiecte, nici pe transporturi, anul viitor, nicăieri, nici pe CNI, nici pe Anghel Saligny, foarte probabil, pentru că şi contractele pe care le avem astăzi se eşalonează, practic, pe vreo cinci ani.Vă rog să vă imaginaţi că, dacă n-am începe nicio investiţie, tot bugetul României este angajat pe următorii cinci ani, la investiţii. Subliniez: pentru contractele care sunt semnate în momentul de faţă, România este angajată pe următorii ani.”, a conchis prim-ministrul.
Guvernul se pregătește pentru tăieri și restructurări masive
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni, la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, că Guvernul se pregătește să își angajeze răspunderea pe pachetul amplu de reformă administrativă, cel mai probabil săptămâna viitoare.
„În ceea ce privește al doilea aspect, reforma în administrație. După o perioadă prea lungă, spun eu, totuși am văzut de acord de principiu pe acest pachet important care înseamnă nu doar reduceri de cheltuieli în administrație, ci și întărirea capacității administrației de a-și face treaba. Și este foarte posibil ca săptămâna viitoare, cred eu, să declanșăm procedurile de angajare a răspunderii pe acest pachet din administrația locală și cea centrală. Nu o să mă refer la administrația centrală, pentru că nu vă interesează în mod direct”, a spus premierul.
„Pe cele două administrații propunerea care este cuprinsă în acest proiect de lege este o reducere a cheltuielilor cu 10%. În administrația locală baza de calcul este grila, care este stabilită prin ordonanța 63, care ar urma să se reducă cu aproximativ 30%. Și vom fi în două situații: unități administrative care după noua grilă au un personal sub noul standard, unde nu există niciun efect, și unități administrative care sunt peste noua grilă cu numărul de personal, unde vor fi niște efecte. Ele pot fi gestionate de dumneavoastră, în principiu, în două modalități: ori prin reducerea de personal în așa fel încât să vă încadrați în noua grilă (…) ori cea de reducere a anvelopei salariale, calculată în așa fel încât fondul de salarii nou să reprezintă o valoare redusă cu 10% față de fondul de salariu pe care l-ați avea în cazul în care, să spunem, îl depășiți”, a explicat Bolojan.
Premierul a anunțat și când se vor vedea primele efecte ale acestui pachet de reformă, dacă nu vor exista probleme de constituționalitate: „Proiectul conține mai multe lucruri, din punctul meu de vedere, foarte bune (…) În condițiile în care acest pachet n-ar avea probleme, să spunem, de constituționalitate, el ar trebui să devină operațional din luna decembrie, dar efectele lui se vor vedea probabil din primăvară acolo, pentru că e nevoie de câteva luni de zile, pentru ca prevederile care sunt aici să fie transpuse în realitate. Din punctul meu de vedere, e un pachet bun, care întărește capacitatea administrației de a-și executa competențele pe teritoriul pe care îl administrează, de asemenea creează condițiile pentru descentralizare”, a conchis premierul.
Cumulul pensiei cu salariul și transferurile devin aproape imposibile
La Guvern se lucrează pe forma finală a draftului de OUG, care va limita drastic cumulul pensiei cu salariul, dar în același timp va pune stop transferului de bugetari între instituțiile statului. Ultimele discuții vor avea loc, vineri, la Ministerul Muncii, iar ulterior această OUG va fi adoptată în ședința de Guvern.
Conform acestui draft, bugetarii care ajung la vârsta de pensionare pot lucra până la vârsta de 70 de ani, dar numai cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului. Asta înseamnă că acestor angajați li se va prelungi sau nu contractul de la an la an. După împlinirea vârstei de 70 de ani, bugetarii vor fi nevoiți să se pensioneze, nefiind prevăzută o altă prelungire. Excepția va fi la pensionarii speciali de la MAI și MApN, dar și la cei care sunt aleși în funcții publice (primari, parlamentari etc.) sau persoanele numite în funcții prin hotărâri ale Parlamentului.
Bugetarii care aleg să rămână în sistem, după ce îndeplinesc condițiile de pensionare, vor putea lucra, dar numai condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85% și asta doar până la vârsta de 70 de ani, ulterior vor fi nevoiți să iasă la pensie. De asemenea, de la data intrare în vigoare a acestei OUG, instituțiile trebuie să realizeze în termen de 15 zile actele pentru pensionarea celor care îndeplinesc condițiile.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google