Parlamentul României a adoptat vineri legea bugetului de stat pe 2026, după o noapte de dezbateri tensionate, amendamente controversate și acuzații politice care arată, încă o dată, că documentul fundamental al unui an nu este doar un exercițiu contabil, ci și un test de forță, influență și credibilitate. Bugetul a trecut cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă și o abținere, fiind susținut de coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților. Dar votul final nu a închis conflictul. Din contră, l-a mutat într-o altă etapă: cea constituțională și politică.
Adoptarea bugetului a venit după o sesiune parlamentară care a început joi seară, la ora 21:00, și a fost suspendată în jurul orei 3:00 dimineața, pentru a fi reluată vineri la 10:00. Premierul Ilie Bolojan a rămas în Parlament pe tot parcursul nopții, semn că miza politică a fost una majoră. În comisii, proiectul trecuse deja cu 38 de voturi pentru și 13 împotrivă, dar traseul până la plen a fost marcat de episoade care spun mult despre felul în care se face politica bugetară în România. Două amendamente au atras atenția în mod special: unul depus de AUR, prin care 25.000 de lei au fost alocați asociației „Clujul pentru Viață”, și altul susținut de deputatul PSD Adrian Solomon, privind suplimentarea unor posturi la Secretariatul de Stat pentru Culte.
Pe fondul acestor dispute, senatorul Gheorghe Vela a fost unul dintre cei mai activi și mai vocali participanți la dezbateri, iar tensiunile din sală au fost evidente. Imaginea de final a fost, la rândul ei, simbolică: plenul a rămas în urmă cu sticle goale, pungi de snacksuri, șervețele și cartele de vot abandonate. O fotografie aproape perfectă a felului în care arată, uneori, „seriozitatea” cu care este tratat bugetul unei țări.
Datele mari ale bugetului arată un stat care promite echilibru, dar merge mai departe pe o linie de presiune fiscală și economică ridicată. Principalii indicatori sunt următorii:
PIB estimat: 2.045,186 miliarde lei
Creștere economică: 1%
Inflație medie anuală: 6,5%
Venituri buget general consolidat: 736,532 miliarde lei
Cheltuieli buget general consolidat: 864,283,7 miliarde lei
Deficit bugetar cash: 6,2% din PIB
Deficit ESA: 6,0% din PIB
Datorie publică brută estimată la final de an: 61,8% din PIB
Datorie publică netă: aproximativ 51,5% din PIB
Număr total estimat de șomeri: 265.000
Câștig salarial mediu net lunar: 5.555 lei
Bugetul de stat este construit pe venituri de 391,728,8 milioane lei și cheltuieli de 527,413,3 milioane lei, ceea ce înseamnă un deficit de 135,684,5 milioane lei. Cu alte cuvinte, statul merge înainte cu promisiunea consolidării fiscale, dar o face într-un an în care economia este prognozată să crească anemic, iar inflația rămâne ridicată. Asta înseamnă că optimismul oficial este, cel puțin parțial, forțat de nevoia politică de a transmite control.
Printre prevederile cu impact direct se află și sprijinul financiar pentru pensionarii cu venituri mici. Potrivit datelor prezentate, peste 2,8 milioane de pensionari vor primi ajutoare în două tranșe, în aprilie și decembrie 2026:
1.000 lei pentru pensionarii cu pensii sub 1.500 lei
800 lei pentru cei cu pensii între 1.501 și 2.000 lei
600 lei pentru cei cu pensii între 2.001 și 3.000 lei
Vor beneficia de aceste sume inclusiv pensionarii din MApN și MAI care se încadrează sub pragul de 3.000 de lei.
Vor beneficia de aceste sume inclusiv pensionarii din MApN și MAI care se încadrează sub pragul de 3.000 de lei. Tot în buget a fost fixată și formula de repartizare a impozitului pe venit colectat din București:
1% către județul Ilfov
14% către bugetul local al Municipiului București
85% repartizat prin hotărâre a Consiliului General între Primăria Capitalei și sectoare
Imediat după vot, premierul Ilie Bolojan a ieșit cu un mesaj de forță și de legitimare politică. El a susținut că bugetul dovedește că România este „un partener responsabil și corect” și a promis că documentul asigură continuitatea investițiilor, plata salariilor și a ajutoarelor. Mai mult, Bolojan a spus că reformele făcute până acum — reforma administrației, reforma pensiilor speciale și reducerile de cheltuieli din instituțiile publice — se regăsesc în acest buget. Formula aleasă de premier a fost una clară: bugetul ar reprezenta „centura de siguranță” a României în fața unor derapaje. Mesajul este politic și calculat. Guvernul încearcă să vândă ideea că bugetul nu este doar o listă de sume, ci dovada unei schimbări de direcție. Problema este că această schimbare este invocată într-un moment în care populația resimte scumpiri, mediul economic avertizează asupra blocajelor, iar încrederea în capacitatea statului de a administra eficient banii publici rămâne fragilă.
La scurt timp după adoptare, AUR a anunțat că va depune la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituționalitate împotriva legii bugetului de stat pe 2026. Principalele nemulțumiri invocate de partid vizează două teme sensibile:
pensiile nu au fost indexate conform legii
mamele nu sunt scutite de la plata CASS
Dacă sesizarea va fi admisă, Parlamentul va fi obligat să reexamineze dispozițiile declarate neconstituționale înainte de promulgare. Asta înseamnă că, deși bugetul a fost votat, bătălia nu este închisă. Ea poate continua în zona controlului constituțional și, inevitabil, în propaganda politică a următoarelor săptămâni.
Pe hârtie, România are acum buget. În realitate, însă, are mai ales un document trecut prin forța majorității, într-un climat de oboseală, tensiune și suspiciune. Coaliția a obținut votul, Bolojan a livrat mesajul de stabilitate, iar AUR a deschis frontul constituțional. Rămâne întrebarea esențială: este acesta un buget al reformei sau doar un buget al supraviețuirii politice, împachetat în limbajul responsabilității? Pentru moment, puterea vorbește despre investiții, echilibru și protecție. Opoziția vorbește despre nedreptăți și neconstituționalitate. Iar cetățeanul rămâne, ca de obicei, între promisiunea oficială și nota de plată reală.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google