Bugetul de stat pe 2021, publicat în Monitorul oficial. Ministerul Fondurilor Europene așteaptă mai mulți bani… la rectificare

Bugetul pe 2021 a fost publicat în Monitorul oficial după ce a fost promulgat, luni, de președintele Klaus Iohannis. Când au fost dezbaterile în Parlament pe legea bugetului, un ministru a spus că ar mai avea nevoie de bani, respectiv cel care se ocupă de fonduri europene, Cristian Ghinea. Cel de la Cercetare și Digitalizare, Ciprian Teleman, a afirmat banii alocați instituției pe care o conduce sunt pentru mentenanță, nu dezvoltare. Cristian Ghinea a spus că e un buget de tranziție, ajungând doar pentru programele operaționale prezente, ba chiar a dat de înțeles că așteaptă mai mulți bani la rectificare.

Ciprian Teleman a precizat că bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării „nu e un buget de dezvoltare, e unul de mentenanță”. Deficitul estimat pentru 2021 este de 7,16% din PIB, adică 80 miliarde lei, fiind luată în considerare o creștere economică de 4,3%, inflație medie anuală de 2,4%, 310.000 șomeri, și un câştig salarial mediu net de 3.323 lei lunar.

Bugetele principalelor instituții

*e luată în considerarea alocarea bugetară, nu și veniturile proprii 

Ministerul Sănătății: 17,49 miliarde lei, în scădere cu 10,98% (comparativ cu executia pe 2020).

Ministerul Educației: peste 28,5 miliarde lei, mai mare cu 0,86% decât execuția pe 2020.

Ministerul Afacerilor Externe are 1,11 miliarde lei, cu 1,07% mai mult decât execuția pe 2020.

Ministerul Afacerilor Interne – buget de 20,9 miliarde lei, în creștere cu 1,81%, comparativ cu 2020.

Ministerul Transporturilor are un buget de 14,12 miliarde lei, mai mare cu 9,4% comparativ cu 2020.

Bugetul de Acțiuni generale (MF) are o alocare bugetară de 35,5 miliarde lei, în creștere cu 5,7% comparativ cu execuția pe 2020.

Ministerul Agriculturii a primit cu 10% mai mult, respectiv 25,9 miliarde lei.

Ministerul Apărării a primit cu 3,4% mai mult, respectiv 20 miliarde lei.

Ministerul Cercetării și Inovării a primit cu 24,3% mai mult, respectiv 1,92 miliarde lei

Ministerul Culturii a primit cu 12,8% mai mult, respectiv 894,2 milioane lei.

Bugetul Ministerului Dezvoltării, mai mic cu 19,19%, de 7,15 miliarde lei

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a primit cu 186% în plus, având acum buget de 6,58 miliarde lei

Ministerul Energiei a primit cu 45% mai mult, suma alocată de la buget fiind 889 milioane lei

Ministerul Finanțelor are un buget mai mic cu 3%, ridicându-se la 5,39 miliarde lei

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are un buget mai mare cu 11,3%, ridicându-se la 2 miliarde lei

Ministerul Justiției are o alocare mai mică cu 2,5%, la 4,68 miliarde lei

Ministerul Apelor și Pădurilor are un buget mai mare cu 18,8%, ridicându-se la 1,32 miliarde lei

Ministerul Muncii – un buget mai mare cu 10%, respectiv de 53,7 miliarde lei

Ministerul Public – mai mult cu 2,3%, la 1,54 miliarde lei

Ministerul Tineretului și Sportului – mai mare cu 3,2%, la 543,1 milioane lei

Secretariatul General al Guvernului – mai mult cu 5%, de 1,98 miliarde lei

Serviciul de Informații Externe – mai puțin cu 0,03%, la 390,7 milioane lei

Serviciul de Protecție și Pază – mai mult cu 49,4%, la 397 milioane lei

Serviciul de Telecomunicații Speciale – mai puțin cu 9,8%, la 622,1 milioane lei

Serviciul Român de Informații – mai puțin cu 0,56%, la 2,7 miliarde lei

Senatul României primește cu 24,2% mai mult, respectiv 249,8 milioane lei

Camera Deputaților – un buget mai mare cu 16,5%, respectiv de 478,8 milioane lei

(În cazul Camerei Deputaților și Senatului încă sunt incluse pensiile speciale pentru parlamentari)

Administrația Prezidențială – un buget aproape similar cu cel din 2020, respectiv de 58,8 milioane lei

Patru articole ce atrag atenția din textul legii bugetului

1. Companiile de stat care în anul 2020 au înregistrat un rezultat brut negativ sunt obligate să nu programeze în bugetul de venituri și cheltuieli pierderi anuale sau, dacă prevăd, să programeze reducerea acestora față de nivelul înregistrat la sfârșitul anului precedent în baza unui program care să conțină măsuri concrete, cuantificabile și termene de realizare pentru întreg anul 2021, iar pentru pierderile contabile din anii precedenți să fie prezentat un program de acoperire a acestora pe termen mediu și lung.

Cele care în anul 2020 au înregistrat plăți restante sunt obligate să programeze în bugetul de venituri și cheltuieli reducerea acestora față de nivelul înregistrat la sfârșitul anului precedent în baza unui program care să conțină măsuri concrete, cuantificabile și termene de realizare pentru întreg anul 2021.

2. În bugetul Ministerului Sănătății, la „Transferuri între unități ale administrației publice” – „Transferuri de capital”, sunt cuprinse și sume reprezentând atât credite de angajament, cât și credite bugetare, pentru lucrări de consolidări, modernizări, extinderi clădiri, reparații capitale, precum și achiziție de echipamente și aparatură medicală:
• la Spitalul Județean de Urgență Zalău, județul Sălaj – 7 milioane lei;
• la Spitalul Municipal Dej, județul Cluj – 2,850 milioane lei;
• la Spitalul Județean Satu Mare, județul Satu Mare – 18 milioane lei;
• la Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc, județul Harghita – 12,2 milioane
lei;
• la Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc, Centrul de Sănătate Vlăhița,
județul Harghita – 1,2 milioane lei;
• la Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc, județul Harghita – 3 milioane lei;
• la Spitalul Municipal Gheorgheni, județul Harghita – 6,45 milioane lei.

3. Institutele naționale de cercetare-dezvoltare care au înregistrat pierderi în anul precedent nu pot depăși numărul de personal și cheltuielile de personal realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri și cheltuieli ale anului precedent. În cazuri temeinic justificate, respectiv în condițiile extinderii activității, organul de specialitate al administrației publice centrale coordonator poate aproba creșterea numărului prognozat de personal, aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2021, sau a cheltuielilor de personal și a câștigului mediu corelat cu creșterea productivității muncii, la unele institute naționale de cercetare-dezvoltare, cu avizul Ministerului Finanțelor;

4. Pentru anul 2021, pentru sprijinirea așezămintelor religioase din afara granițelor, care desfășoară activități deosebite în vederea menținerii identității lingvistice, culturale și religioase a românilor din afara granițelor, se alocă suma de 442.200 euro/lună.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *