BUGETUL DE STAT 2020. Orban angajează răspunderea guvernamentală. CSAT, aviz pozitiv pe bugetul instituțiilor de Apărare și Securitate

Președintele Klaus Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), marți, de la ora 11.00. Principala temă de discuție a fost axată în jurul propunerilor de buget pentru anul 2020 ale instituțiilor cu atribuții în domeniul Apărării.

CSAT a dat aviz favorabil, după aproximativ 20 de minute de discuții, proiectului de buget pe 2020 pentru instituţiile din Apărare şi Securitate. Avizul CSAT este unul consultativ, dar obligatoriu.

CITEȘTE ȘI:

Amintim că, luni după-amiază, Biroul Executiv al PNL a stabilit forma sub care va fi adoptată Legea bugetului de stat pentru 2020. În cadrul ședinței de luni, PNL a decis ca Guvernul condus de Ludovic Orban să îşi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului. Liberalii au luat această decizie întrucât nu vor ca adoptarea bugetului de stat să fie tergiversată, dar și de teama că PSD va introduce în Parlament amendamente care vor încărca un buget şi aşa încropit în viteză. La rândul său, Ludovic Orban a precizat marți faptul că sunt 75% să ne asumăm răspunderea guvernamentală pe bugetul de stat.

PSD a anunţat că, dacă Guvernul îşi angajează răspunderea pe legea bugetului, proiectul va fi contestat la Curtea Constituțională. De asemenea, USR şi UDMR au cerut PNL să nu ia o asemenea decizie, însă solicitările acestora au fost ignorate.

Împărțirea banilor pe ministere

Nouă ministere vor primi în 2020 credite bugetare mai mari comparativ cu cele din 2019, în timp ce pentru şapte acestea vor fi mai reduse, conform proiectului Legii bugetului de stat pe 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe are prevăzute pentru anul viitor credite bugetare de 1,046 miliarde lei, în scădere cu 15%, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de 18,338 miliarde lei (minus 14,55%), Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – 1,218 miliarde lei (minus 36,89%) şi Ministerul Finanţelor Publice – 5,304 miliarde lei (minus 18,53%). Ministerul Afacerilor Externe are prevăzute pentru anul viitor credite bugetare de 1,046 miliarde lei, în scădere cu 15%, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de 18,338 miliarde lei (minus 14,55%), Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – 1,218 miliarde lei (minus 36,89%) şi Ministerul Finanţelor Publice – 5,304 miliarde lei (minus 18,53%). În schimb, creditele bugetare pentru Ministerul Afacerilor Interne vor fi majorate cu 13,16%, la 20,192 miliarde lei, cele ale Ministerului Apărării Naţionale cu 16,15%, la 23,736 miliarde lei, ale Ministerului Culturii cu 9,14%, la 943,639 milioane lei, şi ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu 2,54%, la 32,839 miliarde lei. Ministerul Finanţelor Publice va primi pentru acţiuni generale 27,264 miliarde lei (plus 12,75%), Ministerul Fondurilor Europene va avea alocate credite bugetare de 2,094 miliarde lei (plus 62,01%), Ministerul Justiţiei – 4,904 miliarde lei (plus 4,74%), Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – 41,911 miliarde lei (plus 32,74%), Ministerul Tineretului şi Sportului – 569,107 (plus 0,77%) şi Ministerul Transporturilor 11,808 miliarde lei (plus 3,28%).

Proiectul de buget pentru 2020 alocă 67,8 milioane de lei pentru Administrația Prezidențială, cu 4,42% mai mult față de 2019, 215,7 milioane de lei pentru Senat, bugert mai mare cu 1,66%, precum și 470,9 milioane de lei ca buget pentru Camera Deputaților în 2020, o majorare de 6,1%.

Secretariatul General al Guvernului, care a preluat o serie de companii – Transelectrica, Transgaz – și instituții – ANAP -, are un buget semnificativ mai mare, cu 5,5%, ce ajunge la 1,91 miliarde de lei. Și Curtea Constituțională a României are parte de o majorare procentuală mai importantă, de 15,6%, însă suma alocată este relativ scăzută, creditele bugetare fiind de 31,2 milioane de lei. Majoritatea banilor din alocarea suplimentară la CCR se duc în cheltuielile de personal, care ajung la 25,9 milioane de lei din bugetul total de la 22 milioane de lei în 2019.

Bugetul Academiei Române se majorează de asemenea cu 9,9%, creditele bugetare acordate ridicându-se la 566,79 milioane de lei față de 515,74 milioane de lei în 2019. De la Institutul Cultural Român se taie 14%, astfel că banii acordați de la buget pentru ICR ajung la 48,47 milioane de lei.

Bugetul Curții de Conturi crește cu aproape 13%, la 399,32 milioane de lei, al Consiliului Concurenței cu 61,9% la 110,05 milioane de lei, în timp ce bugetul pentru ANSVSA se diminuează la 917,63 milioane de lei, o scădere de doar 0,16%. Creditele bugetare pentru Autoritatea Electorală Permanentă scad cu aproape 30% față de 2019, la 272,64 milioane de lei.

Autoritățile locale, puse la zid

Fondurile alocate pentru Programele Naționale de Dezvoltare Locală 1 și 2 (criticate din cauza alocării pe criterii politice) sunt reduse de la 6,94 miliarde de lei, în 2019, la doar 2,2 miliarde lei în 2020. De asemenea, primăriile primesc 63% din impozitul pe venit.

Veniturile bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2020 sunt estimate la 82,3 miliarde de lei, reprezentând 7,3% din Produsul Intern Brut.

Veniturile totale ale bugetelor locale se estimează la 62,874 miliarde de lei, reprezentând 5,6% din produsul intern brut, în timp ce veniturile celorlalte bugete de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă 1,7% din PIB.

Veniturile proprii ale bugetelor locale (formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri) sunt estimate la 13,13 miliarde de lei şi reprezintă 20,9% din totalul veniturilor bugetelor locale, în creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de nivelul estimatului anului 2019.

Sumele defalcate din TVA la nivelul judeţelor sunt estimate la 1,6 miliarde de lei şi vor fi destinate, printre altele, finanţării serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, finanţării cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României, în perioada ianuarie-iunie a anului şcolar 2019-2020, finanţării drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul special, finanţării instituţiilor de cultură descentralizate începând cu anul 2002, finanţării cheltuielilor de funcţionare ale căminelor pentru persoane vârstnice de la nivelul judeţelor ș.a.

La nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, sumele defalcate din TVA sunt estimate la aproximativ 4,45 miliarde de lei, iar sumele vor finanţa, printre altele, creşele şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, pentru beneficiarii de ajutor social.

Drumurile judeţene şi comunale vor primi o finanţare de 600 de milioane de lei, iar repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale se face în funcţie de lungimea şi starea tehnică a drumurilor, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor.

Bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale (BGCUAT), estimat pe anul 2020, este rezultat din cumularea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti, bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetele locale sau integral din venituri proprii, bugetului împrumuturilor externe şi interne şi a bugetului fondurilor externe nerambursabile şi reflectă dimensiunea efortului financiar public al unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2020.

Construcția bugetară

Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2020 şi proiecţia acesteia pe anii 2021-2023 publicat marţi dimineaţă pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Veniturile prevăzute pentru 2020 sunt de 360,149 miliarde de lei, cu o pondere în PIB de 31,89%, iar cheltuielile sunt estimate la 400,694 miliarde de lei, respectiv 35,48% din PIB.

Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2020 este estimată la 3,59% din PIB (40,545 miliarde de lei), iar deficitul ESA la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2023 la 1,94% din PIB, încadrându-se astfel în prevederile regulamentelor europene.

Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde de euro în anul 2020, având o pondere în PIB în scădere faţă de anul precedent, respectiv de 4,5%, cu un deficit al balanţei de bunuri de 7,7% din PIB.

Produsul intern brut în preţuri curente este estimat la 1.129,2 miliarde de lei pentru 2020, în creştere faţă de 1.040,8 miliarde de lei valoare raportată pentru acest an.

Câştigul salarial brut va avea o valoare de 5.429 lei în 2020, iar cel net de 3.324 lei. Rata şomajului în 2020 este estimată la 3%, faţă de 3,2% în 2019, iar numărul şomerilor la 275.000. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 1,9%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 3,0% la sfârşitul anului 2020.

Pentru anul 2020, se estimează că inflaţia se va reduce atât ca medie anuală până la 3,1%, cât şi la sfârşitul anului până la 3,0%.

Măsurile care au stat la baza construcţiei bugetare pe orizontul 2020-2023 au fost: eliminarea mecanismului plăţii defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu; executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituţiile de credit, în limita sumei totale a obligaţiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înfiinţare a popririi. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2019. Astfel, valoarea indemnizaţiei de hrană se menţine la nivelul din anul 2019, iar începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul de 6.240 lei, se menţionează în proiect.

Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabileşte la venituri în sumă de 87,327 miliarde lei, iar la cheltuieli în aceeaşi sumă, atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, procentul alocat pentru sistemul public de pensii şi sistemul asigurărilor pentru şomaj fiind de 7,9% din PIB.

În ceea ce priveşte sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, bugetul se stabileşte la venituri în sumă de 162,337 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 137,860 milioane lei, atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 24,477 milioane lei.

Bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj, se stabileşte la venituri în sumă de circa 2,158 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 1,900 miliarde de lei credite de angajament şi în sumă de 1,900 miliarde de lei credite bugetare, cu un excedent de 256,93 milioane lei.

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 va fi de 5.429 lei.

Pentru anul 2020, din totalul veniturilor bugetare estimate la 87,489 miliarde de lei, 86,9% urmează să se încaseze din contribuţii de asigurări, 0,2% din venituri nefiscale şi 12,9% din subvenţii de la bugetul de stat, respectiv suma de 11,309 miliarde de lei.

Din totalul veniturilor bugetare, 87,327 miliarde lei sunt aferente sistemului public de pensii (99,8%) şi 162,337 milioane lei aferente sistemului asigurărilor de accidente de muncă şi boli profesionale (0,2%).

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, sunt diminuate cu suma de 9,378 miliarde lei lei aferentă Pilonului II de pensii.

În anul 2020, cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat au fost estimate la 87,465 miliarde lei, din care 87,327 miliarde lei pentru sistemul public de pensii (99,8%) şi 137,86 milioane lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,2%).

Din totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii, 98,9% vor fi alocate pentru asistenţă socială şi 1,1% pentru administrarea sistemului public de pensii (cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi datorate trezoreriei statului, alte transferuri, proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, alte cheltuieli şi active nefinanciare).

Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul 2020 sunt în sumă de 84,832 miliarde de lei, respectiv 7,5% din PIB. La stabilirea necesarului de fonduri pentru plata pensiilor, s-a avut în vedere o pensie medie lunară de 1.515 lei.

Pentru anul 2020 veniturile totale ale bugetului asigurărilor pentru şomaj au fost estimate la 3,416 miliarde lei, din care 37,4% vor proveni din cota parte din contribuţia asiguratorie pentru muncă destinată finanţării sistemului de asigurări pentru şomaj, 36,5% din cotă parte din contribuţia asiguratorie pentru muncă destinată finanţării fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi 26,1% din sume primite de la Uniunea Europeană (25,6%) şi venituri nefiscale (0,5%).

Din totalul veniturilor bugetare, circa 2,158 miliarde lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj (63,2%) şi 1,258 miliarde aferente fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (36,8%).

Pentru anul 2020, prin bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a prevăzut finanţarea unor cheltuieli în sumă totală de 1,912 miliarde de lei, din care 1,9 miliarde de lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj (99,4%) şi 11,465 milioane de lei fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (0,6%).

Nivelul cheltuielilor ce se finanţează în anul 2020 din bugetul asigurărilor pentru şomaj a fost stabilit avându-se în vedere în principal următoarele categorii de beneficiari şi cuantumuri medii lunare: 39.500 beneficiari de indemnizaţie de şomaj; 10.700 beneficiari de indemnizaţie de şomaj pentru absolvenţi, 652 lei indemnizaţie de şomaj medie lunară şi 250 lei indemnizaţie de şomaj lunară pentru absolvenţi.

În 2020 se va asigura 2% din PIB pentru apărare.

Serviciile, din nou privilegiate. Cu excepția SIE!

Marii câștigători ai proiectului de buget sunt… serviciile secrete. Astfel, vor beneficia de creșteri bugetare SRI (2019 – 2.4 mld lei / 2020 – 2.6 mld lei), SPP (2019 – 228 mil lei / 2020 – 272 mil lei), STS (2019 – 595 mil lei / 2020 – 630 mil lei), Ministerul Apărării (2019 – 18 mld lei / 2020 – 21.2 mld lei) și Ministerul Afacerilor Interne (2019 – 17.2 mld lei / 2020 – 19.4 mld lei).

Cea mai mare majorare este la bugetul Serviciului Român de Informații (SRI), care crește cu 10,8% în 2020 la 2,68 miliarde de lei de la 2,42 miliarde de lei în 2019. În cazul SRI, cheltuielile de personal pentru 2020 reprezintă 1,52 miliarde de lei din totalul creditelor bugetare acordate, fiind majorate cu 10,31% de la circa 1,38 miliarde de lei în 2019. Cheltuielile cu bunuri și servicii ale SRI cresc cu 5,64%, respectiv de la 203 milioane de lei la 215 milioane de lei. Cheltuielile cu asistența socială reprezintă aproape 700 milioane de lei din bugetul SRI, acestea fiind majorate cu 1,6%.

Serviciul de Protecție și Pază are alocate 275 milioane de lei, mai mult cu 19% față de cele 231 milioane lei din 2019, în timp ce Serviciul de Telecomunicații Speciale primește 630,38 milioane de lei, cu 6% mai mult față de 2019 (594,62 milioane de lei).

Bugetul Serviciului de Informații Externe (SIE) este singurul care scade. Astfel, creditele bugetare acordate SIE scad cu 3,12% de la 334,13 milioane de lei la 323,7 milioane de lei în 2020.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.