Spread the love

Brexit-ul a avut loc pe 31 ianuarie la miezul nopții, conform acordului încheiat de Marea Britanie și Uniunea Europeană.  Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat joi în mod oficial acordul privind Brexitul, ultimul pas în procesul retragerii Regatului Unit din blocul comunitar.

Acordul a fost aprobat prin procedură scrisă, a precizat Consiliul European, a doua zi după ce şi Parlamentul European a validat acordul prin care vineri la ora 23:00 GMT Brexit-ul a devenit efectiv.

Odată cu acest pas începe o perioadă de tranziţie post-Brexit care se va încheia pe 31 decembrie 2020. În practică puţine lucruri se vor schimba în acest interval de timp, când Regatul Unit va continua să aplice regulile blocului comunitar, dar fără să participe la procesul decizional al UE, timp în care Londra şi Bruxellesul vor trebui să negocieze relaţia lor viitoare.

Ruperea de blocul comunitar a fost dificilă, dar și mai grea va fi acum clădirea unei noi relații. Drept dovadă, au apărut deja probleme de ambele părți ale Canalului Mânecii.  Noul capitol al istoriei britanice se va scrie în special cu prilejul negocierilor – care se anunţă complexe – privind viitoarea relaţie cu cei 27 în materie de comerț, securitate și pescuit.

CITEȘTE ȘI:

Odată Brexit-ul consumat, Regatul Unit şi-a început sâmbătă noua sa viaţa în afara Uniunii Europene, având ca principală preocupare să-și definească noul său loc în lume. Despre acest loc ne-a explicat mai multe președintele Asociației Casa Mării Negre, fostul diplomat Dorin Popescu:

„Pentru români, Brexit-ul pare falimentul de etapă al unui miraj care ne-a însoțit istoria și destinul în ultimele decenii, mirajul Europei libere și prospere. Este nevoie de o refacere rapidă a încrederii Europei în sine, de un consens rapid al membrilor Uniunii cu privire la viitorul post-Brexit al proiectului european. Câteva constructe ale viziunii UE post-Brexit au fost convenite la Summitul informal de la Sibiu al Consiliului European, dar viziunea structurată privind viitorul pe termen lung al Uniunii trebuie elaborată în detaliu, deopotrivă în mod creativ și pragmatic. Interesele și securitatea României depind pe termen lung de capacitatea comună a Europei de a depăși actualul șoc ontologic și de a-și regenera energiile interne. Când Uniunea Europeană nu reușește să construiască solidarități și coeziuni, când lipsește vital din spații tectonice d.p.d.v. geopolitic, cum pare că se întâmplă acum la estul său, în Vecinătatea Estică, mirajul Uniunii se va destrăma, iar acest spațiu riscă să își reconfigureze aspirații nostalgice, gen “Back in the USSR”. Într-o Uniune măcinată astăzi puternic de temele supraviețuirii, urgența reală o reprezintă relansarea de jure și de facto a proiectului Uniunii Europene, pornind de la “lecțiile învățate ale Brexit-ului”. Dacă va rata acest imperativ, viitorul Uniunii va depinde de multe “lebede negre”, iar regiunea noastră are un potențial inepuizabil de a le produce. România trebuie să impulsioneze demersurile de articulare a acestei noi viziuni a Europei, aducând la Bruxelles expertiza responsabilă a unei țări care a trăit prea multe cataclisme geopolitice spre a fi indiferentă sau imună la cele actuale. România se confruntă  astfel, post-Brexit, cu riscul de a deveni parte a unui proiect “obosit”, dar are și oportunitatea de a da plus-valoare proiectului european post-Brexit printr-o participare pro-activă și responsabilă a procesului de reconstrucție rapidă a Uniunii în forme care să asigure supraviețuirea valorilor și principiilor ei. Din Centrul și Estul Europei pot veni acum cu adevărat soluțiile regenerative ale întregului continent, oricât de firave ni s-ar părea că ar putea fi contribuțiile Estului ei…”, a spus Dorin Popescu, pentru TOMIS NEWS.

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *