Bravo, Iohannis! Comisia Europeană explică din ce e format PNRR: Suma mai mare o reprezintă ÎMPRUMUTURILE, NU granturile!

Comisia Europeană a adoptat, luni, o evaluare pozitivă a Planului de redresare şi rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR). Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde euro sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României. Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investiţiile şi reformele cuprinse în plan sprijină tranziţia verde şi cea digitală, contribuie la soluţionarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european şi consolidează potenţialul de creştere, crearea de locuri de muncă şi rezilienţa economică şi socială a României.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41% din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziţiei verzi. Printre aceste măsuri se numără şi eliminarea treptată a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune şi lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero şi transferul modal către transportul feroviar şi transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor private şi publice.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21% din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziţiei digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administraţiei publice şi a întreprinderilor, de îmbunătăţire a conectivităţii, a securităţii cibernetice şi a competenţelor digitale şi de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate şi telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educaţiei vor contribui la dezvoltarea competenţelor atât în rândul elevilor, cât şi al profesorilor şi vor fi susţinute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor şcolare şi de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinaţional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii. De asemenea, Comisia consideră că planul României include un set amplu de reforme şi investiţii care se consolidează reciproc şi care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice şi sociale evidenţiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părţi semnificative a acestora.

Se preconizează că realizarea reformelor şi a investiţiilor în domeniul social şi educaţional va aborda o serie de vulnerabilităţi şi deficienţe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administraţiei publice, inclusiv prin îmbunătăţirea eficacităţii sistemului judiciar şi prin combaterea corupţiei, precum şi măsuri de sprijinire a investiţiilor private, în special pentru IMM-uri, şi de îmbunătăţire a mediului de afaceri prin reducerea obligaţiilor administrative pentru întreprinderi.

Potrivit CE, se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educaţiei şi al locurilor de muncă vor crea o piaţă a forţei de muncă mai puternică, favorizând creşterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui şi decarbonizarea transporturilor, precum şi investiţiile care promovează tranziţia verde şi tranziţia digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea şi să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor şi a investiţiilor din domeniul educaţiei incluse în plan, rezilienţa socială ar trebui să crească. Datorită forţei de muncă bine calificate şi reducerii părăsirii timpurii a şcolii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la şocurile viitoare, iar populaţia, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Planul României propune proiecte în toate cele şapte domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investiţii specifice care abordează aspecte comune tuturor statelor membre, în domenii care creează locuri de muncă şi creştere economică şi care sunt necesare pentru tranziţia verde şi cea digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor şi a serviciilor de date ale administraţiei publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetăţeni şi întreprinderi, precum şi introducerea cărţilor de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetăţeni.

În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în conformitate cu cerinţele prevăzute în Regulamentul MRR. Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autorităţile naţionale vor preveni, depista şi corecta cazurile de conflict de interese, corupţie şi fraudă legate de utilizarea fondurilor.

„Sunt încântată să anunţ aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare şi rezilienţă al României, în valoare de 29,2 miliarde euro. Fiind axate pe asigurarea tranziţiei verzi şi a tranziţiei digitale şi mergând de la îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor până la îmbunătăţirea conectivităţii şi a competenţelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potenţialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investiţiile şi reformele ambiţioase prevăzute în plan sunt implementate integral”, a declarat preşedintele Ursula von der Leyen.

Odată cu unda verde dată astăzi de Comisie pentru planul de redresare şi rezilienţă, România face un pas important către un viitor mai prosper, mai competitiv şi mai sustenabil. Este un plan de mare amploare, atât în ceea ce priveşte valoarea finanţării pe care România urmează să o primească, cât şi natura ambiţioasă a reformelor şi a investiţiilor prevăzute. Comisia Europeană va sprijini autorităţile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriaşe cetăţenilor şi întreprinderilor din România„, a declarat la rândul său comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

În principiu, Consiliul are acum la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. MRR este instrumentul principal al iniţiativei NextGenerationEU, care va furniza până la 800 de miliarde euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în întreaga UE. Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandem ia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziţiei verzi şi a celei digitale, precum şi să consolideze rezilienţa economică şi socială şi coeziunea pieţei unice.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni, la București, într-o conferință de presă comună cu președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu, că România trebuie să facă reformele pentru care s-a angajat în PNRR.

PNRR îndeplinește toate criteriile pe care le-am stabilit împreună. Pe de-o parte, combină investițiile în tranziția verde și digitală. Pe de altă parte, se adresează reformelor necesare provocărilor structurale cu care se confruntă România. De exemplu, a pune finanțele publice pe o bază solidă, reforma pensiilor, digitalizarea ANAF, și chiar vă încurajez să vă aplecați asupra venitului minim de incluziune care este foarte important pentru susținerea celor mai vulnerabili (cetățeni). O să reformați și sistemul de educație, viitoarea generație cu siguranță o merită”, a declarat Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că peste doar câteva săptămâni ar putea fi livrată României prima tranșă de bani din PNRR, banii provenind din împrumuturile făcute de Comisie din piața de capital.

Pasul următor este aprobarea din partea Consiliului. Asta va dura patru săptămâni. Apoi putem să livrăm imediat prima tranșă pentru că deja Comisia a ieșit pe piața de capital și a emis bonduri verzi. A fost un mare succes și avem suficient capital care poate fi imediat distribuit”, a declarat von der Leyen, într-o conferință de presă la București.

La rândul său, premierul Cîțu a precizat că primii bani ar urma să ajungă în noiembrie.

„Din calculele noastre sau din ce știm dacă ne uităm la calendar, ar trebui să intre prima tranșă la finalul lunii noiembrie, 3,8 miliarde de euro. Sunt mai multe domenii unde pot fi folosiți acești bani. Primele borne serioase sunt în primul trimestru al anului viitor”, a explicat premierul.

Comisia Europeană a aprobat, luni, evaluarea pozitivă a Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, anunţă Reprezentanţa CE la Bucureşti. Potrivit sursei citate, această finanţare va sprijini implementarea măsurilor esenţiale în materie de investiţii şi reforme, cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi va contribui în mod crucial la ieşirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.

Comisia Europeană a aprobat, luni, evaluarea pozitivă a Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, anunţă Reprezentanţa CE la Bucureşti. Potrivit sursei citate, această finanţare va sprijini implementarea măsurilor esenţiale în materie de investiţii şi reforme, cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi va contribui în mod crucial la ieşirea României mai puternică din pandemia de COVID-19. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde de euro, sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României.

Comisia Europeană va autoriza următoarele plăţi pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor prezentate în Planul de Redresare şi Rezilienţă, reflectând progresele înregistrate în ceea ce priveşte implementarea investiţiilor şi a reformelor, mai arată Reprezentanţa CE la Bucureşti.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *