ARVE error: Invalid URL in url
ARVE error: detect_provider_and_id_from_url method needs url.
Ministrul Finanțelor Marcel Boloș spune că, după adoptarea ordonanței privind reducerea cheltuielilor bugetare, autoritățile locale vor putea organiza evenimente de sfârșit de an cu anumite limite.
„Spune în proiectul de ordonanță că evenimentele de sfârșit de an se pot derula în limita mediei plăților din cursul anului. Am pus acest lucru pentru că este de domeniul normalității un pom de Crăciun, cadouri pentru copiii sărmani, organizarea în condiții decente a sărbătorilor de iarnă, să poată să fi derulate, și totuși trebuie să aibă o limită”, a spus Marcel Boloș la finalul ședinței Executivului.
El a dat exemplul și unor primării care externalizează aceste servicii fără să plătească bani din bugetul local.
„E nefiresc ca un pom de Crăciun cu iluminat artificial să depășească 10.000 de lei sau diferite figurine cu tot felul de luminițe pe ele să aibă prețuri exorbitante. Trebuie să avem o decență pentru a nu fi în situația aceea în care deși ne aflăm într-o situație extrem de dificială pentru țară să fie organizate evenimente care nu sunt deloc compatibile cu situația”, a arătat ministrul.
Întrebat, în ședința de guvern, dacă în aceste condiții vor putea fi organizate concerte de Crăciun, ministrul a răspus: „Dacă concertul are componenta de plăți media din cursul anului și se adaugă donații și sponsorizări, se poate desfășura fără probleme”.
Ministrul Finanțelor a explicat la finalul ședinței de guvern, motivul pentru care statul a încasat cu 21 de miliarde de lei mai puțin în primele 9 luni din an. Întrebat despre deficitul la încasări, în primele nouă luni, cu 21 de miliarde de lei mai puțin decât a fost impus în programul de încasări estimat la începutul anului de fostul guvern, Marcel Boloș a răspuns: „Cu privire la planificarea veniturilor bugetare, trebuie să ținem cont că ipotezele care s-au luat în calcul la bugetul pe anul 2023 nu au fost cele care s-au și validat pe parcursul anului 2023”.
„Dacă luăm numai în calcul rata inflației și modul în care s-a luat în calcul ca ipoteză evoluția acesteia, dintru-un trend crescător am ajuns, spre fericirea noastră, într-un trend descrescător și aici veniturile le-ați menționat bine, cele nerealizate, de 21 de miliarde de lei, care creează o greutate pentru bugetul de stat și pentru celelalte bugete, respectiv bugetul asigurărilor sociale, asigurări sociale de sănătate, al fondului unic de șomaj, iar execuția bugetară arată cu certitudine acest lucru”, a subliniat ministrul Finanţelor.
„Măsurile nu mai afectează contribuabilii, ci statul face eforturi şi raţionalizează cheltuirea banului public”
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat vineri, după şedinţa de Guvern, despre Ordonanţa de reducere a cheltuielilor, că pentru a ne respecta pe cât posibil ţintele asumate, a fost nevoie de acest pachet de măsuri suplimentar, el precizând că absorbţia fondurilor europene, împreună cu PNRR, trebuie să fie prioritare.
Marcel Boloş a declarat vineri că în contextul actual al execuţiei bugetare deficitul bugetar a ajuns la 3,55% ceea ce înseamnă o sumă de peste 56 de miliarde de lei, care este înregistrată ca deficit la bugetul general consolidat, în condiţiile în care ţinta pe care ne-am asumat-o, până la finalulul anului 2023, prin Programul de convergenţă discutat şi aprobat cu Comisia Europeană, a fost de 4,4% din PIB, notează news.ro. Ministrul Finanţelor a spus că pachetul de măsuri fiscal bugetare promulgat de preşedintele României cuprindea măsurile care vizau reducerea de cheltuială publică, de combatere a evaziunii fiscale şi măsuri fiscal-bugetare cu un impact total estimat de 22 de miliarde de lei.
„Din păcate, proiectul de lege a fost destul de târziu aprobat, asumat de către Guvern şi intrarea în vigoare, după cum vedem, este în cursul lunii octombrie, deci efectele vor apărarea cu data de 1 noiembrie şi 1 ianuarie 2024. În aceste condiţii, pentru a ne respecta pe cât posibil ţintele asumate şi programul de convergenţă a fost nevoie de acest pachet de măsuri suplimentar”, a arătat Boloş, precizând că măsurile „nu mai afectează contribuabilii ci statul face de data aceasta eforturi şi raţionalizează cheltuirea banului public, astfel încât să ne putem respecta angajamentele”, a spus Boloş.
Ministrul a afirmat că Ordonanţa are trei direcţii de măsuri, primul pachet se referă la flexibilizarea alimentării Fondului de rezervă bugetară, ceea ce presupune că mecanismul prin care se asigură sumele pentru funcţionarea statului se vor derula prin Fondul de rezervă bugetară pentru a avea un control cât mai sigur asupra cheltuirii banului public, în lipsa rectificării bugetare. „Acesta era necesar pentru a putea aloca fonduri necesare funcţionării statului”, a adăugat el.
Ministrul Finanţelor a mai spus că a doua direcție se referă la cofinanţarea proiectelor europene, iar de această dată, prioritatea României este să închidă partea de programare 2014-2020 care are eligibilitatea cheltuielilor până la finalul anului.
„România are un buget de 24 de miliarde de euro şi aceasta este prioritatea, ca absorbţia fondurilor europene, împreună cu PNRR, să fie prioritare pentru ţara noastră”, a explicat Marcel Boloş.
El a subliniat că a treia direcţie se referă la autorităţile publice locale sau centrale.
„Este de notorietate faptul că în ultimele luni ale anului nivelul cheltuielilor de funcţionare dar şi cele legate de investiţii înregistrează niveluri record de cheltuială iar acum România are nevoie să prioritizeze investiţiile din fonduri europene”, a spus ministrul Finanţelor.
Potrivit lui Boloş, contextul acestui set de măsuri, din analizele MInisterului de Finanţe, în lunile noiembrie şi decembrie aceste tipuri de cheltuieli de funcţionare, cu bunuri şi servicii şi cele cu investiţii care au finanţarea din bugetul de stat şi bugetele locale, înregistrează de trei, patru, sau cinci ori decât în timpul anului.
„Plafonarea aceasta a cheltuileilor, cum e ea denumită, este la nivelul mediei acestor plăţi care apar în cursul anului pentru aceste tipuri de cheltuieli, nu suntem în situaţia de a interzice cheltuieli ci plafonăm aceste cheltuieli şi prioritzăm investiţiile de care România are nevoie, cu finanţare din fonduri europene şi PNRR”, a explicat Boloş. „Trebuie să fim foarte atenţi pentru că este vorba de viitorul României în joc, este vorba de investiţiile care contribuie decisiv la modernizarea României”, a spus el.
Boloș se ia de bugetarii de lux de la ASF cu salarii nesimțite într-un an auster
Marcel Boloș a declarat, la finalul ședinței de guvern, că situația de la ASF unde sunt salarii de lux, nu face cinste României și actualei situații bugetare în care se află țara noastră.
„Eu nu cred că astfel de acțiuni ale autorităților statului, instituțiilor publice autonome, companiilor de stat face cinste și suntem morali în fața cetățenilor doar atunci când știm cu ce probleme ne confruntăm. Există aceste acordări de sporuri, salarii – nu cred că este un lucru care se înscrie pe traiectoria aceasta pe care o impune Guvernul. Totuși, Guvernul României, responsabil fiind de finanțele țării și de banii contribuabililor a înțeles să folosească cât mai chibzuit banii oamenilor. (…) În legea privind măsurile fiscal bugetare, un capitol întreg este dedicat instituțiilor publice autonome, inclusiv ASF-ului, tocmai ca astfel de situații pe viitor să nu existe. Dar în lipsa unui cadru legal care să impună anumită stare de normalitate (…) se pot întâmpla și aceste lucruri”, a declarat ministrul Finanțelor la finalul ședinței de guvern.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google